La obiectivele de mai jos am revenit de mai multe ori, in anotimpuri diferite, descoperindu-le farmecul in lumini si culori mereu schimbatoare. Am urcat cele 1480 de scari pana la Cetatea Poienari, bastionul legendar al temutui voievod Vlad Tepes, am vizitat misterioasa Manastire Tutana si am explorat pas cu pas, comorile turistice ale orasului Curtea de Arges.

VEZI AICI CELE MAI INTERESANTE CAZARI DIN CURTEA DE ARGES.

Venind dinspre Bucuresti, am facut prima oprire din acest traseu turistic la MANASTIREA TUTANA, o frumoasa constructie asezata la marginea satului cu acelasi nume.

Am gasit Manastirea Tutana imbracata intr-o mantie cu model de caramida, transmitand astfel o profunda imagine de smerenie. Biserica Tutana se distinge prin istoria sa si prin desenele ciudate realizate pe caramizile constructiei- dupa unii de origine extraterestra….

Este o manastire cu inceputuri din a doua parte a anilor 1300, dar atestata documentar la sfarsitul anilor 1400, ca si stapanire a lui Radu cel Mare. Manastirea Tutana a fost refacuta pe vremea lui Mihnea Turcitul in anii 1500, impreuna cu o casa domneasca, apoi a fost imbunatatita cu lucrari pe timpul lui Mihai Viteazul.

Curtea de Arges a fost capitala Tarii Romanesti si este necropola regalitatii romanesti. Acest oras pastreaza cu sfintenie cea mai veche ctitorie voivodala, cea mai veche pictura murala din Tara Romaneasca si faimoasa fantana a legendarului construtor Manole.

In CURTEA DE ARGES ne-am oprit prima data la BISERICA DOMNEASCA sau “Biserica Neamului”- un monument mai valoros din punct de vedere istoric, chiar daca este mai putin cunoscut, in comparatie cu faimoasa Manastire Curtea de Arges.

Biserica Domneasca din Curtea de Arges a fost ridicata in jurul anilor 1200, de catre Basarab I si este astfel cea mai veche ctitorie voivodala din Tara Romaneasca. A fost pastrata aproape in forma ei originala prin insistentele lui Nicolae Iorga, impotriva stilului de “renovare” al arhitectilor francezi Lecomte de Nouy (intalnit la bisericile Sfantul Nicolae si Trei Ierarhi din Iasi si la Manastirea Curtea de Arges a lui Neagoe Basarab) si Vilacrosse (intalnit la Biserica Sf. Gheorghe Nou a lui Constantin Brancoveanu).

Fiind pastrata in forma ei originala, Biserica Domneasca din Curtea de Arges pastreaza si cea mai veche pictura murala din Tara Romaneasca- realizata pe la mijlocul anilor 1300, in timpul lui Vlaicu Voda (fiul lui Alexandru Voda si astfel nepotul lui Basarab I). Pe timpul lui Vlaicu Voda se bat la Curtea de Arges primele monezi din Tara Romaneasca, monezi pe care le-am studiat la Muzeul BNR si la Muzeul George Severeanu din Bucuresti. A fost o perioada glorioasa pentru Tara Romaneasca, de circa 100 de ani, pana pe timpul lui Mircea cel Batran, atunci cand Tara Romaneasca atingea cel mai vast teritoriu si in care domnii Tarii Romanesti se aflau pe aceeasi treapta cu regii Europei- purtau coroane, straie scumpe, emiteau monezi, s.a.m.d.

S-a gasit la Biserica Domneasca din Curtea de Arges si o inscriptie cu anul mortii domnitorului Basarab – anul 1352 sau in slavona LEAT 6860 (cum se numarau pe atunci anii, conform bibliei, incepand de la crearea lumii…). LA Biserica Domneasca din Curtea de Arges se crede ca este inmormantat si ctitorul Basarab I, desi piatra lui funerara nu a fost gasita, biserica pastrand doar mormantul domnitorului Vladislav Basarab (Vlaicu Voda), a lui Radu Basarab si mormantul unor mai vechi boieri din familia Bratienilor. Piatra mortuara a lui Vlaicu Voda este decorata interesant, cu un copac al vietii si un simbol solar, preluat mai apoi in arta populara. Am mai vazut un simbol similar si pe o piatra mortuara de la Biserica Caluiu a fratilor Buzesti.

Biserica Domneasca din Curtea de Arges este un monument deosebit de valoros, fiind inscrisa pe lista UNESCO. Aceasta biserica a fost reparata in mai multe randuri- “purtand” in acelasi timp trei straturi de pictura de mare valoare si deosebire. O imagine din pictura murala o infatiseaza pe Fecioara Maria insarcinata- intelegand de la ghidul de aici ca este una dintre cele doua reprezentari unice in lume. O alta imagine ni-l arata pe Isus in mai multe ipostaze, iar intr-o alta ipostaza l-am vazut chiar pe Basarab I inchinandu-se lui Isus.

La Biserica Domneasca din Curtea de Arges au fost gazduite moastele Sfintei Filofteia- aduse de la Tarnovo in jurul anilor 1300, atunci cand Taratul Vlaho-Bulgar al Asanesestilor a cazut sub turci. Moastele Sfintei Filofteia au fost mutate ulterior, pe la sfarsitul anilor 1900, in Manastirea Curtea de Arges.

Din pacate, din curtea domneasca ce a apartinut lui Neagoe Basarab, s-au mai pastrat pana astazi doar doua pivnite de case domnesti si cateva ziduri.

Va recomand de asemenea, daca aveti mai mult timp la dispozitie, sa faceti de aici o scurta drumetie, de aproximativ 500 metri, pana la ruinele capelei catolice San Nicoara, a sotiei lui Vlaicu Voda, de unde veti avea o frumoasa priveliste asupra Bisericii Domnesti si a statuii lui Basarab I.

Aproape de Biserica Domnească se află și CASA MEMORIALA DUMITRU NOROCEA– o altă bijuterie ascunsă în inima Curții de Argeș, la care ne-am oprit cu mai mult prieteni atunci cand ne-am intors spre Bucuresti dupa o tura pe varful Negoiu.

Casa Memoriala Dumitru Norocea este un muzeu viu, primitor, în care am aflat despre viața de artist și restaurator a lui Dumitru Norocea și am văzut obiecte cu poveste și tradiții locale.

Această casă-muzeu nu impresionează doar prin patrimoniul artistic și istoric pe care îl adăpostește, ci mai ales prin atmosfera sa intimă, autentic românească, păstrată cu grijă și drag de cei care o îngrijesc.

De cum am trecut pragul curții, am fost întâmpinați de o imagine de poveste: mușcate roșii la ferestre, parfum de levănțică, salvie și roinita în aer, iar într-un colț, jucăuș și curios, și-a făcut apariția pisoiul Ciocolată, botezat astfel de copiii vizitatori care i-au devenit prieteni.

Ghida noastră, o muzeografă zâmbitoare și bine pregătită, ne-a întâmpinat ca pe niște oaspeți dragi cu povești despre viața și opera pictorului Dumitru Norocea.

In prima zona, dedicata artei populare, am remarcat frumoasele costume populare, lazi de zestre, plosti si obiecte casnice, ulcioarele de nuntă cu două guri, ce simbolizează unirea celor doi miri – un gest ritualic păstrat în satele românești –, dar și niște colțari pentru mers pe gheață, care erau folosiți de săteni în iernile grele de altădată.

În camerele casei au fost pastrate sobele cu olane ce se termină în forme de acoladă, iar acestea m-au trimis cu gândul la bolțile vechilor biserici românești.

Casa Norocea adăpostește și o serie impresionantă de documente și obiecte personale, printre care am remarcat autorizația de restaurare a picturilor din monumente istorice din Sicilia și pașaportul lui Dumitru Norocea emis de Carol I. 

La etaj am admirat mai multe tablouri frumoase si am remarcat portretul soției pictorului, despre care am aflat că a fost Miss București în anul 1935.

Alte picturi interesante au fost copiile după tablouri de mari dimensiuni realizate în stil mozaic – o tehnică care cu siguranță este extrem de migăloasă.

De pe terasa casei, se deschide o panoramă superbă asupra orașului Curtea de Argeș și a Bisericii Domnești. Pictorul Dumitru Norocea și-a sculptat inițialele numelui în stâlpii terasei și în ușile de la intrare, ca o amprentă personală lăsată în timp. Stâlpii terasei și ușile pivniței erau decorate cu motive tradiționale – floarea vieții și colți de lupi, simboluri vechi din cultura românească.

Ce ne-a impresionat cu adevărat a fost deschiderea către vizitatori. Casa Norocea este unul dintre puținele muzee unde ți se permite cu drag să faci fotografii și să postezi pe rețelele sociale, gest care spune multe despre cei care administrează acest loc. Mai mult, doamna muzeograf ne-a invitat să ne culegem din gradina casei zmeură, coacăze albe, roinita sau levănțică.

MUZEUL MUNICIPAL CURTEA DE ARGES se afla si el aproape de Biserica Domneasca.

Muzeul nu este mare, fiind organizat doar la parter, dar cu toate acestea am descoperit aici multe lucruri interesante. Am vazut la MUZEUL MUNICIPAL CURTEA DE ARGES monezi cu capul lui Zeus si o greutate monetara din argint, apoi cahle de soba – cu stema orasului Sibiu si cu chipul lui Petru Cercel (fratele lui Mihai Viteazul pe care l-am intalnit pictat la Manastirea Calui a Fratilor Buzesti si la ctitoria sa din Curtea Domneasca de la Targoviste).

Ca si la Muzeul Judetean Pitesti, am gasit o serie de obiecte ce i-au apartinut lui Armand Calinescu- primul ministru din perioada lui Carol al II-lea, personalitate ucisa de legionari, asemenea lui Nicolae Iorga si I.G. Duca. Am admirat apoi o serie de poze cu Regina Maria, Carol I, generalul Averescu, dar si cu o drezina auto- cum era cea folosita de liderul comunist Ana Pauker pentru a merge la mare la Constanta.

Am vazut in MUZEUL MUNICIPAL CURTEA DE ARGES o balalaica rusesca, o mandolina, o titera (https://www.youtube.com/watch?v=TlHJgJe5t5U)- care m-a dus cu gandul la coloana sonora din Aferim si la muzica lui Anton Pann. Copiii vor fi atrasi cu siguranta la acest muzeu de seria de scuturi, sabii si coifuri, cu care se pot echipa pentru poze si pentru joaca- asa cum am mai intalnit la Castelul Miko din Miercurea Ciuc si la Muzeul Pompierilor de la Foisorul de Foc.

MANASTIREA CURTEA DE ARGES, pe care o regasim pe bancnota de 1 leu, este una dintre cele mai celebre constructii din Romania. Aici s-a nascut legenda mesterului Manole- care si-a zidit sotia ca sa-si ispraveasca opera.

Aproapa de Manastirea Curtea de Arges este fantana ce poarta numele mesterului Manole- un monument istoric din anii 1500, ce reaminteste trecatorilor legenda lui Manole si care transmite poporului roman faptul ca unele lucruri marete, cer mari sacrificii.

Manastirea Curtea de Arges este cunoscuta si pentru frumusetea ei neasemuita- a carei faima a depasit in momentele medievale granitele tarii. Biserica este bogat ornamentata- cu modele de inspiratie orientala, cu turlele ei „insurubate” si dinamice, cu porumbei parca stand sa-si ia zborul, cu rozete dantelate. Totul la Biserica Curtea de Arges a fost realizat in cel mai mic detaliu, asemeni unei adevarate bijuterii.

Manastirea Curtea de Arges a fost ctitorita de Neagoe Basarab si construita pe locul vechii Mitropolii a Tarii Romanesti, aflata atunci in paragina. La sfarsitul anilor 1800, pe timpul lui Carol I si a Elisabetei, biserica Curtea de Arges fost restaurata de renumitul arhitect francez Andre Lecomte du Nouy, arhitect care „se odihneste” si el in oras. O restaurare “din temelii” ce a dus la pierderea frescei originale, ale carei fragmente originale le mai putem admira in Bucuresti, la Muzeul National de Arta. La fel s-a intamplat si la alte doua importante biserici romanesti, la Biserica Domneasca a lui Stefan cel Mare si la Trei Ierarhi a lui Vasile Lupu, ambele din Iasi.

Nu mai putin important este si faptul ca-n manastire se afla mormintele domnitorului razboinic Radu de la Afumati, moastele Sfintei Filofteia si mormintele regilor Romaniei, impreuna cu sotiile lor- Carol I, Ferdinand I, Carol al II – lea si Elena Lupescu.

Zona orasului CURTEA DE ARGES a fost locuita din epoca bronzului si mai apoi de getii lui Dromichete. A fost resedinta unui cnezat- probabil a lui Seneslau, unde ulterior, probabil si legendarul Negru Voda a incercat sa stabileasca o forma statala. Foarte important este faptul ca orasul Curtea de Arges a fost capitala Tarii Romanesti- mutatata temporar de de la Campulung de Alexandru Nicolae Basarab si mutata apoi de Mircea cel Batran la Targoviste.

La Curtea de Arges a functionat prima monetarie a tarii, iar in prezent este numit si „oras regal”- datorita importantei istorice avute si a relatiei speciale cu Casa Regala a Romaniei.

In Curtea de Arges mai sunt de vizitat si alte monumente istorice, cum sunt: Biserica Olari si cateva cruci monumente istorice- care mi-au amintit de crucile megalitice de la Cornatel, a Manafului, de la Calugareni, Patriarhia Romana din Bucuresti, sau cele din Campulung.

CETATEA POIENARI s-a nascut dintr-un turn de pe vremea legendarului Negru Voda, un turn intarit, dezvoltat si devenit cetate pe timpul temutui voievod Vlad Tepes.

Cu cele cinci turnuri si podul suspendat peste santul de aparare- creat de natura, Cetatea Poienari ofera o superba priveliste asupra Vaii Argesului, priveliste ce-ti taie efectiv respiratia…asta daca ti-a mai ramas de la urcarea celor peste 1400 de scari… 🙂

Vlad Tepes a gasit la Cetatea Poienari refugiu in fata turcilor. Apoi a fugit din cetatea asediata, pacalindu-i pe turci cu potcoavele intoarse la cai. Aici si la Manastirea Snagov- unde este inmormantat Vlad Tepes, isi aducea vestitul domnitor boierii vicleni, ca sa-i intemniteze, iar o legenda spune ca o parte din zidurile cetatii au fost construite de familiile de boieri care erau dusmani ai familiei sale.

Veniti in aceasta frumoasa zona cu familia, cu copiii, cu prietenii- pentru ca sunt activitati si obiective turistice interesante pentru toti! Combinati traseul daca vreti cu Palatul Potlogi, Conacul Golesti, Vila Florica, cu obiectivele turistice din Pitesti, interesanta Manastire Cobia sau, daca nu mergeti spre Transfagarasan, intoarceti-va in Bucuresti pe la Campulung sau pe la Ramnicu Valcea. Aproape de aceasta zona gasiti spectaculosul traseu prin Canionul „Valea lui Stan” si Corbii de Piatra.

Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta!  Va invit in incheiere sa descoperiti pe harta de pe www.taradacilor.ro peste 500 de obiective turistice din Romania: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/