Dealul Mitropoliei este un loc foarte important in istoria Romaniei dar, din cate am vazut si inteles, este vizitat pentru istoria sa mai mult de turistii straini… In acest loc a ridicat domnitorul Constantin Serban la mijlocul anilor 1600 o frumoasa biserica, biserica ce avea sa devina ulterior sediul Patriarhiei. Langa BISERICA PATRIARHIEI a fost construita o cladire, ce a gazduit sediul Adunarii Deputatilor si momentul istoric al alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca si domnitor in Tara Romaneasca apoi, a fost locul sedintelor executive ale Partidului Comunist Roman si din nou pentru scurt timp sediul Camerei Deputatilor.

Inainte sa ajung la aleea ce urca spre Dealul Patriarhiei, am dat de statuia lui Barbu Catargi- primul ministru al lui Alexandru Ioan Cuza, omul politic si ziaristul care spunea: “totul pentru patrie, nimic pentru noi”. Barbu Catargi a fost asasinat putin mai sus, sub clopotnita ridicata de Constantin Brancoveanu.



Apoi am intalnit crucea lui Papa Brancoveanu (tatal lui Constantin Brancoveanu), ce a fost omorat aici in Rascoala Seimenilor. Aproape sunt si statuile domnitorilor Constantin Serban si Alexandru Ioan Cuza.
Pe aceasta strada in panta sunt si multe case cu arhitectura interesanta, printre care si casa lui Constantin Costa Foru- militant pentru drepturile omului si unul dintre sustinatorii Organizatiei Cercetasii Romaniei, infiintata la noi la inceputul anilor 1900 (organizatie despre care am aflat la Muzeul Orasului Sinaia).





BISERICA PATRIARHIEI a fost ridicata de Constantin Serban Voda in urma bataliei victorioase impotriva seimenilor- oastea de mercenari sarbi infiintata de Matei Basarab, oaste pe care acum Constantin Serban voia sa o desfiinteze.
Biserica mi se pare ca seamana la forma cu Biserica Gheorghe Nou, ctitoria si locul de ingropaciune a lui Constantin Brancoveanu, situata foarte aproape pe Blvd. I.C Bratianu. La BISERICA PATRIARHIEI am remarcat in primul rand ornamentele de sticla- asemanatoare cu cele vazute la Manastirea Cotmeana si Manastirea Cornetu de pe Valea Oltului, ancadramentele ferestrelor realizate din piatra cioplita si seria de imagini cu sfinti romani amplasata in firidele exterioare ale pridvorului (Sfantul Sava de Buzau, Sfanta Filofteia pictata in costum traditional, Sfantul Ioan Casian al Dobrogei, s.a.m.d.).




In pridvorul BISERICII PATRIARHIEI se pastreaza cea mai veche pictura a bisericii, chiar deasupra usii de la intrare, o pictura ce-i infatiseaza pe Sfintii Imparati Constantin si Elena.


La interior, BISERICA PATRIARHIEI a fost pictata pe timpul domnitorului Radu Leon- numit si Radu negustorul de scoici si cel care a ridicat Biserica SLOBOZIA, aflata foarte aproape (o alta ctitorie a domnitorului Radu Leon refacuta de Nasturel Herescu, cel pe care l-am intalnit la biserica si Palatul de la Herasti.)



Biserica Patriarhala a fost repictata in anii ’30 in stil bizantin de catre Dimitrie Belizarie.



La interior, credinciosii pot sa gaseasca moastele Sf. Dimitrie cel Nou -pe care l-am vizitat la manastirea rupestra Basarabovo din Bulgaria si care a fost scos de preotime si plimbat pe strazi in timpul Marelui Incendiu din Bucuresti de la jumatatea nilor 1800…
In curte am gasit un ansamblu interesant de cruci vechi sculptate in piatra. O cruce data din anii 1500, fiind adusa din Arges. Celelalte doua cruci erau din anii 1600. Cruci asemanatoare am intalnit la Campulung Muscel- supranumit orasul crucilor, in judetul Buzau, megalitica de la Cornatel, Crucea Manafului din zona Dealu Mare, la Curtea de Arges sau Crucea Mitropolitului Neofit din Piata Universitatii.



Palatul Patriarhiei a fost construita de Statul Roman la inceputul anilor 1900, dupa planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu (cel care a ridicat si Centrul Militar National- care este alaturi de Moscheea Carol din Constanta una dintre primele cladiri din beton armat realizate in Romania).
Palatul Patriarhiei se poate vizita gratuit de luni pana vineri intre orele 9-16.







Resedinta patriarhala impresioneaza si ea prin arhitectura sa, avand incastrata in ansamblul ei si o biserica- un paraclis care ii da o infatisare cu totul aparte.




Merita cu siguranta sa ajungeti aici, dar nu intr-o zi de sarbatoare religioasa. Pentru dimensiunea ansamblului si importanta bisericii nu am inclus acest monument in turul celor mai importante biserici din Bucuresti, asa cum am facut si in cazul bisericilor lui Constantin Brancoveanu si a lui Mihai Viteazul, ci i-am dedicat acest articol separat.
Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie culturala. Cred ca prin astfel de trasee ne putem bucura de arhitecturi unice, de vechi opere de arta, si ne descoperim astfel istoria, iar in felul acesta ajungem sa ne iubim mai mult tara, sa contribuim la dezvoltarea ei si sa constientizam care sunt particularitatile ei in raport cu alte tari.
Premierul Marii Britanii Winston Churchill spunea ca „Natiunea care isi uita trecutul, nu are viitor” iar marele nostru istoric Nicolae Iorga spunea ca „Un popor care nu-si cunoaste trecutul, e condamnat sa-l repete”.
Pentru alte obiective turistice si istorice din Bucuresti va rog sa cititi articolele din meniul: https://www.taradacilor.ro/category/obiective-turistice-in-bucuresti/
10 Comments