Fiecare natie are ceva specific, lucruri prin care se evidenteaza si prin care este diferita de alte natii, de la aspecte ce tin de mitologie, istorie, arhitectura, pana la partea culinara. Intotdeauna cand vizitez o tara, ma documentez inainte si caut astfel de lucruri la aceasta. La fel fac si majoritatea calatorilor occidentali atunci cand vin in Romania – cauta diferitul, tipicul locului, esenta, picantul.

Daca m-ar intreba un turist strain despre specificul Romaniei, despre lucrurile care ne particularizeaza, i-as spune povesti din zona istorica si din cea mitologico-religioasa, despre principalele obiectivele turistice, vinurile si preparate culinare pe care ar trebui neaparat sa le exploreze.

Este foarte important sa ne cunoastem originile si particularitatile si sa fim mandri de ele, dar nu trebuie sa exageram si sa ne ancoram prea mult in trecut, pentru ca nu au fost dacii centrul universului…Mult mai important este sa aratam ceea ce suntem acum! Sa aratam ca nu suntem „o natie de hoti”, ca suntem inteligenti, corecti, implicati, ca avem locuri frumoase de aratat, ca suntem un popor european care lupta cu coruptia, cu sistemul bolnav si cu politicienii sai.

In functie de nationalitatea turistului strain sau de originea lui, i-as povesti de lucrurile pe care le avem in comun.

Daca sunt nemti sau britanici, le-as povesti de regii si de reginele Romaniei (care au plecat de la ei ca sa ne conduca tarisoara) si de locurile prin care acestia au trecut, apoi de colonistii sasi si de bisericile fortificate si orasele construite de acestia, de Stefan Ludvig Roth si de Herman Oberth de la Medias. Britanicilor le-as recomanda sa viziteze castelul din Sangeorgiu de Padure a lui Claudine Rhedey– stramoasa reginei Elisabeta a Angliei. Daca sunt polonezi le-as povesti de cavalerii teutoni si de urmele lor de la Feldioara si Cetatea Neagra, de regele Sobieski- de la Cetatea Neamtului si de fortificatia Zamca, de principele Transilvaniei Stefan Bathory ce a devenit rege al Poloniei si Lituaniei- si pe al carui mormant l-am vazut in Cracovia. Daca sunt sarbi le-as spune de Biserica Herasti -unde este mormantul lui Milan Obrenovici, de Iancu de Hunedoara si de Baba Novac, de culele gasite si la noi, de regina Maria a Yugoslaviei- fiica reginei Maria si a regelui Ferdinand a Romaniei. Daca sunt francezi i-as trimite pe urmele lui Brancusi la Hobita, Targu Jiu si la biserica Mavrogheni din Bucuresti, apoi pe urmele arhitectilor francezi care au ridicat nenumarate edificii in Romania. Pe italieni i-as conduce pe urmele cetatilor romane, bizantine sau genoveze, la Mausoleul de la Adamclisi si pe urmele poetului Publius Ovidiu Naso la Constanta. Daca sunt greci sau maltezi le-as zice de Cavalerii Ioaniti ce au infiintat Cetatea Severinului. Doar grecilor le-as zice de cetatile grecesti de la Dunare si de bisericile fanariotilor, de Eteria si miscarea lor de eliberare a Greciei care a pornit din Romania, de regina Elisabeta a Greciei- fiica reginei Maria si a regelui Ferdinand a Romaniei. Daca sunt din Mexic le-as aminti de mediesanul aviator George Puflea cel care a realizat primul zbor de lungă durată recunoscut oficial din Mexic și primul zbor între Mexic și SUA. George Puflea a fost instructorul fondator al Esquela Militar de Aviacion a Forțelor Aeriene Mexicane în 1915. s.a.m.d.

Pentru orice turist strain, cu indrazneala si aproximare- in lipsa unor informatii exacte, as mentiona pe partea mitologica, religioasa si istorica cateva idei cu rezonanta, prezentate mai jos oarecum in ordine cronologica. Mituri si povesti care ne leaga de varcolaci, vampiri, amazoane, zeul vinului, misterii practicate ca la templele grecesti si o posibila legatura cu bautura Absint.

• in primul rand le-as spune ca pe aceste teritorii au existat triburile Neuroi, mentionate in Istoriile lui Herodot, ai caror membri se spunea ca se transformau in lupi cateva zile, si apoi se facea iar oameni. Astfel ca, probabil, localizarea in zona noastra a varcolacilor din filme nu a fost facuta degeaba.  (Sursa: Herodot, „in every year each of the Neuroi becomes a wolf for a few days and then returns again to his original form”)
• apoi le-as aminti pe amazoane- dupa care a fost numit marele rau Amazon, luptatoare care foarte probabil au locuit sau au strabatut si aceste teritorii. Erau temute pentru ca atacau mereu Atena, si erau stabilite conform lui Herodot in nordul Marii Negre. S-au inmultit apoi cu scitii- care aveau teritorii vaste ce porneau de la gurile Dunarii si ce faceau incursiuni de lupta pana in Transilvania.
• l-as pomeni si pe zeul vinului Dionisos, preluat de la traci in mitologia greaca, si apoi in cea romana, cu principalii sai adoratori: agatarsii din Transilvania, plini de aur si purtatori de tyrs (toiag purtat ulterior si de papii lumii catolice). Vinul este singura bautura pentru care oamenii au creat un zeu.
• nu l-as omite pe principalul zeu al geto-dacilor, Zalmoxis, datorita caruia acestia se credeau nemuritori, fiind astfel mentionati de diferiti autori antici, ca cei mai viteji oameni ai vremii. O zeitate ale carei misterii (practicari) presupunea privarea senzoriala de lumina prin coborarea in pesteri, unde stateau mai multe zile, lucru ce determina aparitia halucinatiilor si perceptia initiatului ca ar fi murit. A coborat in Hades si a inviat, devenind astfel nemuritor. (Sursa: Misteriile lui Zalmoxis de Constantin Daniel).
• as mai mentiona si pelinul, partea principala a bauturii absint, care, chiar daca este un cuvant de origine bulgareasca, este arhicunoscut in folclorul nostru si in bautura lui Dionisos- vinul pelin, iar numele lui latin „absintum artemisia”, face referire la o zeitate de origine traca, Artemis. Iosif Dragan in cartea „Noi tracii” chiar face o legatura fortata intre noi si bautura Absint.
• l-as mentiona evident si pe arhicunoscutul Dracula, cu originea numelui din Ordinul Dragonilor, trimitandu-i sa faca un tur pe urmele lui la Sighisoara, Poienari, Targoviste, Bran, Snagov, Comana, Medias.
• l-as mentiona si pe Iancu de Hunedoara, voievodul Trasnsilvaniei care i-a invins pe turci si a adus faima Ungariei- iar de atunci clopotele Bisericii Catolice bat la ora 12 in amintirea acestei victorii.

La nivel arhitectural, datorita pozitiei tarii noastre la periferia Europei, i-as recomanda turistului strain sa viziteze diversitatea arhitecturala si religioasa a bisericilor medievale.

Avem biserici fortificate in stil gotic in Transilvania, in stil brancovenesc sau bizantin in Tara Romaneasca, moschei in Dobrogea, biserici pictate la exterior in Moldova, biserici de lemn in Maramures, s.a.m.d. Trebuie pomenite tot aici unele dintre cele mai frumoase cetati si orasele medievale, cum sunt: Cetatea Bran, Cetatea Rasnovului, Castelul Huniazilor, Castelul Peles, Cetatea Rupea, Cetatea Neamtului, Cetatea Sucevei, Iasi si Palatele Sturdza si Cuza, Sighisoara, Brasovul, Sibiul, Alba Iulia, s.a.m.d. As lauda si arhitectura naturii din Romania- Transfagarasanul, Cazanele Dunarii, minunatele chei din Valea lui Stan, Cheile Turzii, Cheile Bicazului, Cheile Rametului, Cascada Pisoaia, Valul Miresii, Cascada Balea, Beusnita, Lotrului, Pestera cu Cristale, Scarisoara, Pestera Muierii, Unguru Mare, Cetatile Ponorului, Delta Dunarii, s.a.m.d.

Pe partea oenologica si culinara i-as vorbi turistului strain care ne viziteaza tara despre cramele din Romania si in primul rand despre soiurile de vin romanesti.

As pomeni in primul rand de Feteasca neagra – din arealul viticol Dealu Mare, dar si de la Aliman, fiind principala vedeta pe vinul rosu. Apoi as mentiona Novacul si Negru de Dragasani din Podgoria Dragasani, dar si Babesca Neagra din Podgoria Minis. Pe partea de vin alb as mentiona soiurile de struguri din Feteasca Alba si din Feteasca Regala- o creatie romaneasca de la Danes (o intalnire reusita intre Francusa si Feteasca Alba). Pe partea de vin aromat, dar neaparat sec, i-as recomanda cu siguranta o Tamaioasa Romaneasca sau o Busuioaca de Bohotin.

Dat fiind faptul ca lumea culinara a fost influentata la noi de greci, turci, rusi, austrieci, lipoveni, m-as orienta dupa originea persoanei inainte sa fac recomandarea de mancare. Asta pentru ca, occidentalii de langa Mediterana apreciaza prea putin mancarurile grase si consistente- gen sarmale, mici, s.a.m.d, pe care in schimb, le apreciaza germanicii, englezii, orientalii, etc.

Celor de langa Mediterana le-as mentiona cateva lucruri care mie mi se par mai speciale, si care am observat ca-i surprind, si-i incanta totodata, asa cum sunt: scrumbia pe gratar, pastrama de oaie, bulzul pe gratar, salamul de Sibiu, vanatul de toate felurile, zacusca si salata de vinete, ciorba de peste deltaica, saramura de peste, icrele de stiuca si alte produse similare. Celorlalti, in plus fata de cele de mai sus, le-as spune neaparat de ciorba de fasole in paine, de maduvioarele in cosita perpelite pe gratar si de momite- specifice orasului Pitesti, de branza de burduf din Marginime, de cea in cetina din Moldova, de branzeturile gourmet invelite in boasca si cele tinute in pesteri sau in salina, de salata de boeuf, de lichiele ardelenesti cu ceapa sau cu varza si cele cu branza si smantana, de sarmale si de mici.

Si nu e rau de mentionat un alt lucru de influenta culinara, un lucru pe care nordicii probabil ca il cunosc foarte bine, si anume ca sarmalele in foi de varza, pe care ei le numesc „kaldolmar” au fost importate la ei de pe teritoriul Moldovei in anii 1700, atunci cand un rege de-al Suediei a stat cativa ani in exil pe aici…