Primavara si toamna sunt anotimpurile mele preferate pentru descoperiri culturale, atunci cand, profit de fiecare sfarsit de saptamana liber, ca sa mai descoper cate-o particica din tara noastra. Am parcurs traseul descris mai jos intr-o frumoasa zi de primavara, cu plecare din Bucuresti, dar se poate face foarte usor si din Craiova.
Voiam sa vad in primul rand frumosul sat neolitic din Cultura Gumelnita- sat ce este organizat in curtea Muzeului Campiei Boianului, apoi sa ajung la Casa Memoriala Nicolae Titulescu- unul dintre cei mai importanti oameni politici ai Romaniei interbelice, sa trec inca o data prin Caracal– pentru ca nu ma oprisem in alte dati la biserica Jienilor si la mormantul vestitului haiduc Iancu Jianu si sa ajung la Manastirea Calui- unde sunt mormintele bravilor frati Buzesti, iar in pictura murala chipurile fratilor Mihai Viteazul si Petru Cercel.
Prima oprire am facut-o la CASA MEMORIALA NICOLAE TITULESCU din satul cu acelasi nume, asta pentru ca, acest muzeu este apropiat de Muzeul Campiei Boianului si ambele au programul sambata pana la orele 12, pe cand Manastirea Caluiu e deschisa mai mult timp.
Mormantul lui Nicolae Titulescu l-am gasit la Brasov, in curtea Bisericii Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului, acolo unde se afla si Tipografia Diaconului Coresi. Stiam ca Nicolae Titulescu a fost unul dintre marii nostri oameni politici, fiind membru in Partidul Conservator al lui Take Ionescu-intlanit la Sinaia, ministru de finante si al ministru al afacerilor straine in perioda interbelica, membru permanent si presedinte pentru doua mandate al Ligii Natiunilor-organizatia precursoare ONU, un mare sustinator al Romaniei Mari si al romanilor din Transilvania, sustinut de Ion I.C Bratianu si Maniu, exilat din tara de Carol al II-lea…Pentru activitatea lui voiam sa-i vad si casa memoriala, adaugand-o astfel pe lista altor case memoriale importante, cum sunt Vila Bratienilor, Conacul Golestilor, Conacul Balcestilor, Casa lui Nicolae Iorga, casele memoriale George Enescu din Bucuresti si Sinaia, Casa lui Theodor Aman, Casa Memoriala Dinu Lipatti, Casa Memoriala Alexandru Cioranescu, casele memoriale Anton Pann din Bucuresti si Ramnicu Valcea, s.a.m.d.
Cand am ajuns la CASA MEMORIALA NICOLAE TITULESCU, am gasit poarta deschisa si am intrat increzatori in curte, trecand de ghereta cu aspect comunist de la intrare, ce purta cu „mandrie” pe usa, un mare lacat… Curtea CASEI MEMORIALE NICOLAE TITULESCU este relativ frumos aranjata, cu ienuperi, tuia si alti arbusti ornamentali. Am inconjurat impunatorul conac si am ajuns in spatele acestuia, unde, deasupra intrarii era construita o terasa mare. De aici Titulestii aveau o priveliste frumoasa, conacul fiind construit in mijlocul unei livezi, pe o culme deasupra raului Vedea (raul ce a dat numele orasului Rosiorii de Vede).
Am ajuns apoi la usa principala a casei, unde se odihnea o bicicleta si ne-am zis ca aceasta trebuie sa fie a paznicului. Am incercat prima usa, dar era inchisa. Am mers si la a doua, pe care am gasit-o la fel. Pe geam se vedea un aspirator cu cablul de alimentare intins prin tot holul. Ciudat… Nimeni nu a raspuns. Am iesit din curtea conacului si am intrebat de paznic pe oamenii de la carciuma de langa, iar acestia au fost draguti sa sune persoanele responsabile. Au raspuns la telefon dupa vreo 15 minute si au zis ca o sa vina cineva. Se pare ca nu-l gaseau pe paznic si nici nu gaseau cheile…Am mai asteptat vreo 20 de minute, dar nimic…Cu parere de rau a trebuit sa plecam catre celalalt muzeu, pe care riscam sa-l gasim inchis…Vazusem pe geam putin din interior, dar as fi vrut sa vad tablourile familiei Titulescu, documentele, obiectele personale. Din pacate nu am avut noroc. Nu e prima data cand ajung in timpul programului oficial si gasesc un muzeu inchis. Asa inteleg unii muzeografi romani (titulatura pe care nu o merita) sa promoveze cultura, istoria, sa faca turism, sa-si faca datoria, sa serveasca pentru banii pentru care sunt platiti…Pacat, in loc sa va povestesc mai multe despre ce am vazut in acest muzeu, v-am povestit despre asteptarea mea si nesansa vizitarii acestui muzeu…
Program de vizitare: „cica” marti-duminica 9-17? De fapt sambata e pana la 12 si dupa cum am vazut nici macar la ora 10 nu era deschis…
Am plecat mai departe catre MUZEUL CAMPIEI BOIANULUI, unde, chiar daca am ajuns in jur de orele 11:10, am terminat fara sa ne dam seama la ora 12:30. Am gasit aici o doamna muzeograf foarte implicata, care nu a avut nici o problema sa-si sacrifice o jumatate de ora peste program, luandu-si din timpul ei liber (chiar daca am inteles ca in weekend nici nu sunt platiti…).
Atat de evident este contrastul intre muzeografii din tara noastra- unii foarte implicati, pasionati, bine informati si altii total dezinteresati si fara prea multe cunostinte. Iar din pacate ultima categorie este majoritara. Ce sa mai, asta e „lucrul la STAT”!
Dar sa revin la MUZEUL CAMPIEI BOIANULUI, aflat in saracaciosul orasel Draganesti Olt si sa va spun ce am vazut interesant aici. Mi-a placut in primul rand satul neolitic al Gumelnitenilor- un sat reconstituit de arheologi, dupa originalul gasit mai jos in lunca Oltului. M-au atras ca un farmec culorile si formele pictate pe colibele acoperite cu stuf- forme inspirate de pe vasele gumelnitenilor, asemanatoare cu cele de la Cucuteni.
Am aflat cu aceasta ocazie modul de viata al stramosilor nostri- unde isi ingropau mortii, tipurile de case, indeletnicirile principale si arta lor. MUZEUL CAMPIEI BOIANULUI este un fel de muzeul al satului cum sunt Muzeul Satului din Bucuresti, cel din Sibiu, Ramnicu Valcea, Suceava, Golesti sau Gorj.
Obiectele originale gasite in sit sunt pastrate in doua cladiri monumente istorice si au si ele o multime de lucruri de povestit. Am gasit si in MUZEUL CAMPIEI BOIANULUI un vas cu reprezentarea solara zvastica- preluata mai apoi de nazisti si transformata intr-un simbol negativ. Am vazut uneltele, armele, obiectele casnice, o reprezentare dupa un razboi de tesut si modul gumelnitenilor de prelucrare al pieilor.
In alte incaperi ale MUZEULUI CAMPIEI BOIANULUI am trecut cronologic prin intermediul obiectelor gasite in Campia Boianului, prin perioda geto-daca, medievala si contemporana. Am vazut monezi dace si medievale. Am aflat ca in aceasta campie s-au dat 3 batalii: una a bataiosului domnitor Radu de la Afumati- omorat pe dealurile din Ramnicul Valcea si ingropat la Curtea de Arges, o alta a unui voievod Moisie- care si moare in aceasta batalie cu turcii si ultima batalie a bravei Doamna Chiajna- intalnita la Manastirea Carnu si cea care a dat numele unei comune lipita de Bucuresti. Doamna Chiajna a fost fiica lui Petru Rares -cel care a initiat pictarea bisericilor moldovenesti la exterior si a fost casatorita cu voievodul Tarii Romanesti Mircea Ciobanu, iar dupa moartea sotului ei, a fost singura femeie in fruntea unei armate romanesti, conducand oastea tarii in bataliile cu boierii care contestau domnia fiului sau.
Interesante in MUZEUL CAMPIEI BOIANULUI mi s-au parut si tiparele pentru decorarea Ie-i romanesti, actele ce aminteau de sacrificiul eroilor romani, modelul titlurilor de proprietate din perioada regalitatii si multe altele.
Intr-o alta sala a MUZEULUI CAMPIEI BOIANULUI am descoperit expusa macheta unei cetati dacica, cetate care se afla pe o culme alaturata. Am aflat cu placere ca, urmand modelul satului gumelnitean, aceasta cetate dacica a fost reconstituita in apropiere, la scara naturala si va putea fi vizitata peste aproximativ 1 an.
In afara de satul gumelnitean, curtea muzeului mai expune si alte exemple arhitecturale romanesti- un bordei construit sub pamant si amenajat cu unelte si obiecte taranesti, o casa stramoseasca de lemn, o troita.
Tot aici am vazut cum isi protejau taranii romani bogatia in momentele in care erau atacati de cotropitori. Practic, introduceau intr-o groapa toata avutia si apoi o acopereau cu un capac de lut, iar constructiei ii dadeau foc, si astfel, temperatura intarea pamantul si se izola foarte bine groapa. Foarte ingenios!
Program de vizitare: luni-vineri intre 08.00 – 17.00, sambata-duminica, intre 09.00 – 12.00. Telefon: 0249-465.239
http://www.draganesti-olt.ro/draganesti-olt/muzeul
Am plecat din Draganesti Olt foarte incantati de MUZEULUI CAMPIEI BOIANULUI, indreptandu-ne spre CARACAL- oras al carui nume ma duce cu gandul imediat la cele mai mari bai romane vazute la Roma, bai ce au fost construite de imparatul Caracala- dupa al carui nume se pare ca a fost botezat micutul oras romanesc. Pentru ca am mai vizitat orasul Caracal si mare parte din obiectivele sale turistice, voiam acum doar sa ma opresc la BISERICA Adormirea Maicii Domnului- o biserica ctitorita de familia Jienilor si locul unde odihneste renumitul haiduc Iancu Jianu.
Cum sa nu te opresti la renumitul haiduc si sa-l intrebi: „Iancule, de unde vii?” si sa-ti amintesti de filmul romanesc Iancu Jianu Zapciul.
Iancu Jianu a fost un erou national si este astazi cantat in folclorul romanesc de artistii de muzica populara Floarea Calota (https://www.youtube.com/watch?v=AWjJmV0TpyA), Liviu Vasilica (https://www.youtube.com/watch?v=PeZ7XUvKvpM), Lautarii lui Babiciu (https://www.youtube.com/watch?v=fyRnf5u7ZME) si pana la mai noua generatie a Condorilor Negri (https://www.youtube.com/watch?v=iU8SK_T0Utk) sau folclorul underground al celor de la Subcarpati (https://www.youtube.com/watch?v=GYyGRQnBcoY).
Daca nu ati mai fost in Caracal merita sa va opriti ca sa admirati si cladirea TEATRULUI NATIONAL si sa vizitati MUZEUL ROMANATIULUI – muzeu ce se afla intr-o veche casa ce a apartinut familiei Jienilor.
Program de vizitare: luni-joi 8-16, sambata – duminica 9-13. Telefon: 0249511344 http://www.museum.com/ja/museum/id=15033
Indicatorul cu MANASTIREA CALUI sau CALUIU l-am vazut de multe ori in drumurile mele spre Craiova, dar niciodata nu m-am incumetat sa ma abat cei circa 15 km de la drumul principal. Abia cand am citit una dintre cartile despre viata lui Mihai Viteazul, am decis sa trec aceasta manastire pe lista mea cu obiective de vizitat si acum i-a venit timpul…
Biserica Caluiu a fost ctitorita de familia Buzestilor si in prezent este o necropola a lor.
Frumos coloratele straie ale ctitorilor si ale sotiilor lor mi-au amintit imediat de Nicolae Iorga si de cartea lui „Istoria Romanilor in chipuri si icoane”, iar modelul de pe piatra de mormant a lui Preda Buzescu, m-a dus cu gandul la modelul de pe piatra de mormant a lui Vlaicu Voda de la Biserica Domneasca de la Curtea de Arges.
Bravii generali ai lui Mihai Viteazul, cei care i-au dus capul la Manastirea Dealu dupa omorarea lui, au pictat in naos din respect pentru acesta, chipul iubitului lor conducator, impreuna cu cel al fratelui sau Petru Cercel.
Mi-au mai placut la aceasta manastire si zidurile groase ce inconjurau biserica, masivul turn de clopotnita, iar la intrarea in biserica statuia ce-i reprezenta pe fratii Buzesti si pietrele de mormant apartinand familiei acestora.
Curtea Manastirii Caluiu, ce pastreaza ruinele vechilor chili, este bine intretinuta si amenajata cu bancute rustice de lemn- de pe care poti admira in tihna arhitectura bisericii. Este un alt loc istoric important pentru romani, un loc care ne aminteste de bravii nostrii inaintasi si de Mihai Viteazul- pe urmele caruia am mai ajuns la bisericile din Ocna Sibiului, Caracal, Targoviste, Bucuresti, la Obeliscul de la Campia Turzii, Crucea de la Calugareni, Mausoleul de la Guruslau si Troita de la Selimbar.
Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta! Va invit in incheiere sa descoperiti si alte trasee interesante din Romania: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/
9 Comments