In acest traseu am ajuns in Delta Neajlovului de la Comana, unde, faimosului Vlad Tepes si-a ridicat o manastire fortificata, apoi am poposit langa Argedava- capitala faimosului dac Burebista, ca sa vad Biserica Draganescu- unde renumitul Arsenie Boca a pictat un mesaj religios in stil comunist, dar pe note science-fiction, si in final am explorat zona Calugareni- unul dintre locurile sacre ale romanilor.

Zona COMANA a devenit tot mai vizitata in ultimul timp datorita parcului de aventura pentru copii ce a fost organizat aici, a biciclistilor care strabat rezervatia in lung si-n lat si, dar din pacate, prea putin pentru admirarea Deltei Neajlovului si a MANASTIRII COMANA.

PARCUL DE AVENTURA COMANA ofera destule atractii, si pentru cei mari si pentru cei mici, dar in timpul verii este destul de aglomerat. Gasesti aici mai multe tiroliene- dintre care una este desfasurata chiar peste lac, asa cum am intalnit si la Aventura Park din Brasov. Sunt organizate la Parcul de Aventura Comana mai multe trasee prin copaci, se pot inchiria caiace si barci cu vasle, se poate incerca tir-ul cu arcul, se pot face plimbari cu trasura, urca pe zid-ul de escalada, servi pranzul la restaurantele de aici, s.a.m.d.  (http://parcaventuracomana.ro/tarife/).

In Parcul Natural Comana poti admira din turnurile de observatie numeroase pasari si vietati si te poti plimba cu bicicleta adusa de acasa sau inchiriata de la Parcul de Aventura Comana. Iti recomand sa ajungi aici toamna sau la inceputul verii, cand locul inca nu e aglomerat. Seteaza pe gps adresa Parcul de Aventura Comana, nu Parcul Natural Comana- pentru ca o sa te duca in mijlocul padurii, iar drumul poate sa fie foarte dificil, mai ales dupa ploaie. Lasa-ti masina la Parcul de Aventura Comana si continua de acolo cu bicicleta sau pe jos.

Datorita lacului si a deltei formate de Neajlov mi se pare ca acest parc de aventura este mai frumos decat Edenland-ul din zona Balotesti.

In zona Comana va recomand sa vizitati si obiectivul MOARA DE HARTIE (https://moaradehartie.ro/) cu al sau minunat Sat al Mestesugarilor (www.satulmestesugurilor.ro.).

Am vizitat acest obiectiv intr-o vara, si am ramas impresionati de multimea atelierelor organizate aici: cusaturi romanesti, opincarit, olarit, pictura pe lemn, impletit papura, hartie manuala, s.a.m.d. Este un loc de suflet, care ajuta la pastrarea mestesugurilor si a traditiilor locale, un spatiu armonios creat de sotii Georgescu si un mediu educativ in care iti poti invata copiii sa creeze si sa aprecieze altfel lucrurile in viata.

Oricum ar fi, zona Comana are ce oferi din punct de vedere turistic, iar acest lucru se pare ca inca nu l-a aflat nimeni din Ministerul Turismului, astfel incat sa sustina reabilitarea drumului. Sau poate ca face parte dintr-o mai mare „strategie nationala” a conducatorilor nostri, astfel incat, daca tot nu ne descoperim vestigiile arheologice in mod deliberat, cu arheologi, atunci poate le vom descoperi in timp, prin craterele formate de rotile masinilor…

Am vizitat de mai multe ori zona Deltei Neajlovului, si cel mai mult m-a atras istoria MANASTIRII COMANA si privelistea ei imprejmuita de ape. Vechea biserica este asezata intr-un loc deltaic, mlastinos, ce inainte a fost chiar o insula, iar Raul Neajlov ce creeaza acest mediu, a sporit pitorescul locului, cu bratele sale domoale si vegetatia abundenta, cu rate si gaste domestice, cu cormorani, lisite si lebede.

Ultima data cand am fost, manastirea era intr-un proces de reamenajare care m-a cam speriat. Arata diferit, isi pierduse farmecul avut inainte- cu zidul inconjurator din caramida aparenta si obiecte de ceramica in firidele sale, cu tarcul plin de pasari de tot felul, cu un mic muzeu rustic amenajat aici…Sper totusi ca la final va arata bine, in sensul de renovat cu raspundere, conform standardelor folosite pentru cladiri istorice, nu cu termopane si ciment.

Manastirea – cetate a fost ctitorita de Vlad Tepes in anii 1400. Locul inmormantarii lui Vlad Tepes nu se cunoaste inca cu exactitate. Se stie ca a fost ucis pe langa Balteni si se presupune ca e inmormantat la Manastirea Snagov, sau chiar aici, la Manastirea Comana. Biserica a fost recladita la sfarsitul anilor 1500 de boierul Radu Serban- paharnicul lui Mihai Viteazul, langa care a luptat in zilele lui glorioase. A ajuns mai tarziu si domnitor al Tarii Romanesti, si a continuat lupta antiotomana a lui Mihai Viteazul, invingandu-i pe Bethlen Gabor intalnit la Ilia si pe Movila al Moldovei- dusmanul lui Mihai, ambii sprijiniti de otomani. Radu Serban se odihneste aici, dupa ce a murit la Viena, si a fost repatriat de fiica sa, casatorita cu Patrascu- fiul lui Mihai Viteazul. Radu Serban a lasat numele Cimitirului Serban Voda sau Bellu din Bucuresti, iar acestuia ii sta alaturea acum in aceasta necropola si Serban Cantacuzino- cel care a introdus porumbul in tarile romane pe la jumatatea anilor 1600, si care a ajuns si el domn al Tarii Romanesti. Acesta din urma a fost inmormantat la Comana pe la 1700 si nu la Biserica Cotroceni- cea mai importanta manastirea a sa.

APASA AICI PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII

Si BISERICA DRAGANESCU este amplasata tot pe marginea unui lac- artificial de data aceasta, dar cu o priveliste la fel de frumoasa ca si cea de la Manastirea Comana.

Drumul din sat pana la micuta bisericuta Draganescu este dezolant, dar am tinut sa vad picturile facute de Arsenie Boca-duhovnicul arhipromovat de Biserica Romana. Am gasit aici o pictura murala inedita, neobisnuita pentru o biserica, o imagine casnica cu antene de satelit si cu omul contemporan, arogant, ce vorbeste la telefon cu Dumnezeu, iar pe fundal se zareste o racheta spatiala ce aduce a Apollo – denumita de americani asa dupa zeitatea traca cu origini pe aceste meleaguri.

Bisericuta Draganescu are si ea ceva vechime, fiind construita la sfarsitul anilor 1800 pe locul uneia de lemn, luata de valurile raului Arges, pe care, in Epoca Ceausista s-a construit barajul de la Mihailesti.

Am legat vizitarea Bisericii Draganescu si de vizitarea sitului Argedava, presupusa capitala a lui Burebista- mentionata si pe stela gasita la Balcik/Dionysopolis. Acum a ajuns “morman de pamant” si din pacate am gasit locul fara nici o semnalizare, fiind un obiectiv istoric lasat nevalorificat de autoritati, in stilul caracteristic…

Daca sunteti pasionati de istoria noastra si nu va petreceti toata ziua la Comana, sau va gasiti vreo data in drum spre Giurgiu, va recomand sa ajungeti si la CRUCEA DE LA CALUGARENI.

Aceasta cruce-monument a fost ridicat in cinstea bataliei cu turcii a Tarii Romanesti, condusa de marele nostru Mihai Viteazul.

Lupta de la Calugareni, care a fost pictata cu mandrie de Theodor Aman pe un perete din casa sa, s-a dat impotriva puternicei armate turcesti, condusa de vizirul Sinan, o lupta in care turcii, de 10 ori mai numerosi, au fost umiliti, iar vizirul Sinan „Fulgerul”, nemainvins pana atunci, a cazut in balta si si-a pierdut ultimii doi dinti. O vitejie nemaivazuta a marelui Mihai Viteazul, ramasa adanc in memoria Poporului Roman. Mihai Viteazul cauta in lupta pe Pasa Hasan si pe tradatorul Mihnea- fapte memorabile mentionate de Balcescu in cartea „Romanii supt Mihai Viteazul”, recitate de George Cosbuc si frumos cantate de formatia Phoenix in ale lor cantece „Pasa Hassan” si „Baba Novac” – „…Voda ghiaurul in turci a bagat o groaza nebuna…” si „…caii cad, rosu-i pamantul, nu mai e dinte…„

In aceasta lupta, Mihai Viteazul s-a aruncat vitejeste, luand o secure de la un soldat de-al sau si inaintand  puternic in mijlocul armatei otomane. De aici probabil ca i-a ramas in istorie imaginea sa cu securea ostaseasca in mana.

La Calugareni exista mai exact trei cruci. Prima cruce, mai mica, dar cea mai veche, a fost ridicata de Domnitorul Serban Cantacuzino la sfarsitul anilor 1600. O gasiti „protejata” de o capela, undeva pe dreapta drumului cum mergi spre Giurgiu. Din pacate nu este deloc protejata… Geamurile capelei sunt sparte, crucea a fost vandalizata, iar langa ea se gasesc o multime de gunoaie. Dar asa intelegem noi romanii sa ne cinstim monumentele…

Am adaugat aceasta cruce de suflet pe lista mea, alaturi de alte cruci megalitice cum sunt: Crucea Manafului, Crucea de la Cornatelu,  Crucea Juramantului si crucea incastrata in zid de la Campulung, crucile din judetul Buzau, crucea de la Curtea de Arges, crucile de la Patriarhie sau Crucea Mitropolitului Neofit din Piata Universitatii, s.a.md.

Peste drum de aceasta cruce a fost ridicata pe timpul regelui Carol al Doilea o biserica. M-am nimerit in zona cu o alta ocazie, chiar dupa slujba si am intrat in ea, dar „preoteasa” nu mi-a dat voie sa fotografiez ctitorii, comportandu-se agresiv, ca si cum nu am vorbi de un monument de patrimoniu, ci de casa ei personala…

A doua cruce de la Calugareni a fost ridicata pe timpul regelui Carol I, in 1913, rege pe care l-am vazut neintrecut peste tot in tara in ridicarea monumentelor nationale. Aceasta cruce fost sculptata de Oscar Spathe- cel care a realizat la Bucsani statuia lui Ioan Dalles si in Cismigiu statuia Elenei Pherekyde. Cel mai probabil crucea a fost amplasata pe dealul de unde s-a pornit marele voievod asupra turcilor, dar, din pacate, marele cutremur din ’77 a doborat-o, iar in prezent se odihneste in fata primariei, acolo unde a fost ridicata si statuia lui Mihai Viteazul.

A treia cruce de la Calugareni a inlocuit-o pe deal in anul 1993 pe cea distrusa de cutremur, si troneaza frumos acum asupra intregii vai.

Am gasit cu aceasta ocazie unul dintre putinele lucruri ce pot sa i le apreciez lui Ion Iliescu, pentru ca pe timpul mandatului sau s-a ridicat aceasta cruce.

Nicolae Balcescu, in cea mai importante carte a sa, „Romanii subt Mihai Voievod Viteazul” se intrista de faptul ca la 1848 nu exista in acel „Termopile al romanilor” niciun monument care sa ne arate ca „acolo fu lupta cea crancena pentru libertate”, exclamand ca „atat suntem de nesimtitori la gloria nationala”!

Am constatat si eu cu mahnire ca si in zilele noastre vorbele lui Balcescu se potrivesc inca, si ca „romanul trece cu nepasare printr-aceste locuri sfinte, fara sa-si aduca aminte ca „pamantul ce calca e framantat cu singele parintilor sai si acopera oasele vitejilor”.

APASA AICI PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII

Amintirea eroului nostru national, Mihai Viteazul, pentru care a scris Balcescu in pribegie pana la ultima suflare, a fost folosita si de Tache Ionescu, care-i ura Regelui Carol I sa se incoroneze la Alba Iulia sau sa moara la Campia Turzii (locul in care a fost ucis Mihai Viteazul).

Zona Calugareni are mare potential dupa parerea mea, si ar trebui dezvoltata. Neajlovul a creat aici o lunca frumoasa, pitoreasca, cu mici canale, stuf, palcuri de padure, fiind o zona care in trecut era frecventata de iubitorii de gratare in aer liber. Insa, lipsa de interes a autoritatilor si delasarea locuitorilor au contribuit la crearea unei imagini dezolante, in care paragina descrie putinul construit (asa cum sunt scarile ce urca la cruce), iar singurele „amenajari” facute sunt din gunoaie si balarii…

Spre deosebire, la Podul Inalt, unde i-a birut Stefan cel Mare pe osmani, cu aceeasi vitejie si inferioritate numerica, situatia monumentului este mult mai buna, iar Mausoleele de la Marasesti, Targu Ocna, Soveja si Oarba de Mures sunt si ele foarte bine intretinute.

Dupa aceasta batalie se stie ca Mihai Viteazul s-a retras la Stoenesti, unde, a primit ajutoare de la transilvaneni si de la moldoveni, apoi a eliberat Targovistea si a invins turcii decisiv in batalia de la Giurgiu.

Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta!  Va invit in incheiere sa descoperiti pe harta de pe www.taradacilor.ro peste 500 de obiective turistice din Romania: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/