Un alt traseu pe care l-am facut din Deva, a fost cel la Capitala dacilor SARMISEGETUSA REGIA si la Municipiul roman Ulpia Traiana Sarmisegetuza.
Capitala dacilor a fost un centru defensiv, aparat de alte cinci cetati din apropiere, si a fost cel mai important monument lasat de urmasii nostri daci. Cetatea SARMISEGETUSA REGIA a fost ridicata in jurul anilor ’50 d.h. si a fost cea mai mare locuire dacica compacta- pentru ca si in afara cetatii, pe toate terasele alaturate, au fost gasite urme de locuinte dacice. Etimologia denumirii poate insemna “cetatea inalta”, fiind construita pe o culme impadurita, sau Cetatea “lui Zalmoxis”, zeitatea daca care-si avea un templul aici.
Insemnatatea Cetatii SARMISEGETUSA REGIA pentru originile noastre, pentru Statul Dac si importanta avuta in cadrul antichitatii a dus la inscrierea ei pe lista patrimoniului mondial Unesco, alaturi de celelalte cetati dacice: Costesti-Blidaru, Costesti-Cetatuia, Piatra Rosie, Capalna si Banita.
In prezent la SARMISEGETUSA REGIA se poate ajunge cu masina pe drum asfaltat pana aproape de cetate, urmand ca de la parcare, sa parcurgeti drumul pe jos pe un drum pavat cu piatra cubica, pana la poarta de vest a cetatii si la casa de bilete (5 lei de persoana). Prima data cand am fost la Sarmisegetusa Regia am ajuns pe drumul de piatra chiar pana in fata portii de vest, dar tot drumul plin de gropi care nu se puteau evita, ne-a obosit si testat rabdarea. Am gasit prima data o liniste care te indemna la meditatie, o atmosfera de loc sacru, divin, iar a doua oara o puzderie de turisti care misunau in toate directiile. O alta diferenta de sesizat intre cele doua vizite, a fost primirea in cadrul primei vizite, de catre un DAC…un simplu om de isprava, care, se pare ca din proprie initiativa, ingrijea asupra cetatii, luptand cu vegetatia, prin aceleasi mijloace de pe timpul dacilor….Pe cand a doua oara, locul era impanzit de jandarmi si de oameni de paza, a caror principala grija era sa atentioneze turistii sa nu se aseze pe iarba, pe care in schimb puteau sa o calce cu picioarele…o logica de neinteles pentru dacul simplu…
Odata ajunsi la SARMISEGETUSA REGIA, in afara de cadrul natural minunat, am gasit la vedere foarte putin din cetate. Nu este mai nimic organizat, pentru a se ridica la nivelul prestigiului si importantei ei. Doar din imaginile de pe Columna lui Traian stim ca dacii aveau un nivel de dezvoltare destul de avansat, copiat probabil de la romani in perioada in care acestia le plateau tribut. Stim ca aveau temple si constructii de piatra, in care locuiau capeteniile, ai lor tarabostes, iar ca acestea erau alimentate cu apa prin conducte ceramice.
Fata de prima vizita au aparut acum mici panouri descriptive, care te indemnau sa-ti folosesti imaginatia pentru a vizualiza forma templelor, dar dupa mine s-a facut prea putin.
Eu sunt de parere ca se puteau reconstitui templele si casele dacilor, bineinteles cu rigoare istorica si respectand principiile arheologice. De obicei se marcheaza cu o linie zona de unde incepe reconstructia, se folosesc pe cat posibil aceleasi materiale, si se respecta cu strictele forma initiala, pentru a nu o transforma in kitch. Nu ar fi primul loc din lume, si nici din tara, unde s-ar intampla acest lucru, dar ar fi fost mult mai educativ si mai de impact pentru memorie. Iar daca nu chiar pe situl original, atunci undeva in lateral se putea reconstitui o casa si un templu dac. As fi vrut sa vad chiar acolo cum arata o vatra, o fierarie, un cuptor de vase utilizate de daci. Sa vad o sica, un stindard dacic cu cap de lup, etc. Doar noua casa de bilete cu forma sa, aducea a casa de dac. Nu cred ca era rau nici daca ii permitea „dacului” de langa cetatile Blidaru si Cetatuie sa-si vanda magnetii si ulcelele dace si aici.
Sunt doua trasee marcate care se pot face in Cetatea SARMISEGETUSA REGIA si ambele te scot in acelasi loc, iar lucrurile care mi s-au parut interesante o sa le prezint succint mai jos. In primul rand cred ca este interesant zidul cetatilor dacice, supranumit Murus Dacicus. Un zid gros, construit de mesteri greci si adaptat la nevoile dacilor. O fortificatie cu doua randuri de piatra, prinse intre ele cu barne de lemn si cu umpultura de pamant si bolovani. Forma de asezare a pietrelor, si mai multe litere grecesti inscriptionate pe acestea, au dus la concluzia ca zidurile au fost construite de mesteri greci.
Am intalnit apoi un drum pavat cu piatra care, in mare parte, se pare ca a fost inlocuita sau completata in perioada comunista, si unde se si vede diferenta intre pietrele finisate perfect si cele macinate de timp. Drumul te conduce catre zona spirituala a dacilor, de unde, daca stai cu spatele la acesta, vezi inaintea ta Muntii Sureanu sau Kogaionul, muntele sfant al dacilor, iar daca-ti cobori mai apoi privirea ajungi in zona templelor.
Din pacate din templele inchinate zeilor daci, Gebeleisis, Bendis, Zamolxis, nu s-au mai patrat decat talpile/plintele de piatra ale stalpilor de sustinere. Chiar daca se crede ca acestea au fost ridicate din lemn, gasim la fata locului si bucati din coloane de piatra.
Un alt lucru interesant este si altarul „solar”. Un loc de sacrificiu al animalelor mari, construit din piatra masiva si prevazut cu o palnie de scurgere a sangelui catre canalizarea cetatii. In fata altarului se afla cel mai mare templu, in mijlocul caruia a fost ridicata in anii ’70 o constructia “mistica”din lemn, atunci cand aici s-a turnat un film istoric.
Stiu ca romanii au distrus cetatea, construind mai jos in ses, o alta cetate, pe Ulpia Traiana Sarmisegetuza, si probabil au folosit o parte din piatra si constructiile de aici. Totusi, cred ca mai sunt multe lucruri de descoperit, asa cum s-a descoperit acum doi ani matrita de bronz pastrata la Muzeul Devei dar, dupa o furtuna care a doborat un copac…Este un lucru pe care efectiv nu pot sa-l inteleg. Nu stiu de ce nu platim arheologi care sa mai descopere ce mai e de descoperit, ca sa aflam mai multe despre noi. Problema fondurilor nu este o scuza, daca acesta este motivul invocat. Se poate face o prioritizare, iar cultura nu trebuie lasata pe ultimul loc, pentru ca detine un loc de frunte in toate tarile civilizate. Grecii, spaniolii si multi altii, locuiesc pe “piatra seaca”, nu au pamantul nostru fertil, padurile si bogatiile subsolului, dar prin cultura si turism au castigat si castiga foarte mult. Si evident ca au avut noroc si de alti conducatori, mult mai patrioti. Noi in schimb, am lasat multi ani ungurilor Ministerul Culturii. “Boierii” nostri, “mari politicieni”, au considerat probabil ca acest minister nu este prea banos. Pentru unguri este importanta cultura si este dovedita si prin preluarea acestui portofoliu si prin sustinerea dezvoltarii satelor lor, a cetatilor si palatelor unguresti de pe acest teritoriu in care traim impreuna.
ULPIA TRAIANA SARMISEGETUZA este amplasata chiar la drumul national. Fata de Sarmisegetusa Regia este mult mai intinsa, fiind un adevarat oras, cu potential turistic imens.
Si aici punerea in valoare lasa mult de dorit, de la imaginea “gheretei” – casa de bilete de la intrare, indiferenta “ingrijitorului” fata de cei care se urcau pe ziduri- la doi pasi de el, pana la amenajarea precara a sitului si permiterea pe teritoriul vechiului municipiu a culturilor agricole si a curtilor satesti.
Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta! Va invit in incheiere sa descoperiti pe harta de pe www.taradacilor.ro peste 500 de obiective turistice din Romania: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/
10 Comments