In toate orasele lumii principalele obiective turistice si arhitectonice sunt reprezentate si de biserici, fapt datorat pozitiei privilegiate ale clericilor alaturi de alte clase conducatoare. Eu personal le apreciez pentru rolul lor de propagatoare a scrierii, a arhitecturii, a artei, precum si pentru rolul lor de pastratoare a istoriei- fiind ingropati in ele inaintasii nostri conducatori. Nu stiu cati romani merg la biserica si pentru aceste aspecte. Cred totusi, ca persoanele care apreciaza arta si arhitectura, apreciaza si din acest aspect vizita la o biserica. Nicolae Iorga a analizat in vizitele lui prin biserici chiar si evolutia vestimentatiei ctitorilor, de la domnitori pana la boierasi si negustori, prezentandu-ne concluziile lui in cartea „Istoria romanilor in chipuri si icoane”.
Cu ajutorul bisericilor observam simplu nivelul de dezvoltare al tarii noastre, si din trecut si din momentul actual. Comparati de la inceputul anilor 1200 pana in perioada postbelica, marimea bisericilor de pe actualul teritoriu al Romaniei, cu cele din Anglia, Italia, Franta, Spania, s.a.m.d. Comparati cele mai renumite biserici ale noastre- Trei Ierarhi, Curtea de Arges, Coltea, Sinaia, s.a.m.d, cu domurile din Milano, Koln, Florenta, Pisa, Biserica San Pietro din Roma si Biserica San Marco din Venetia, Catedrala Notre Dame din Paris, Abatia Wesminster din Londra, Catedrala din Lisabona, Sevilla, s.a.m.d… Cum sunt? incomparabile. Noi eram saraci, iar ceilalti erau in plina goana imperiala dupa bogatii, din care si bisericii ii revenea o parte.
In prezent, acele vremuri sunt apuse, schimbarea de “macaz” s-a facut. E tocmai invers, alte lucruri sunt mai importante. In alte lucruri se masoara maretia si puterea bisericii si a unui stat. Nu in edificiile inutile. Nu in constructia cea mai mare, atunci cand ai alte prioritati, si cu altceva trebuie sa contribui la dezvoltarea comunitatii. Aceste lucruri nu le-a inteles Ceausescu atunci cand a construit Casa Poporului, si nici Biserica Ortodoxa cu Catedrala asa zisa a “Neamului”. Ca de, banii de unde sunt luati? de la popor si de la neamul asta romanesc…Exemplul clasic de mentalitate inapoiata, de cheltuiala neraportata la statut, la venit, la nevoi. Se stie ca Biserica Ortodoxa s-a reformat mai tarziu fata de cea Catolica, ca este mai concentrata pe transmiterea ideologiei sale, si mai putin pe nevoiele comunitatii, ca este mai inchisa, mai rigida, mai inapoiata…Am ajuns in ziua de astazi, dupa caderea comunismului, la o acumulare primitiva de capital ce se rasfrange pana la omul de rand, care sta intr-o garsoniera de 20.000 euro si are masina la scara de 100.000 euro…
Plecand de la solicitarile contemporanilor nostri, si de la scandarile auzite la mitinguri: „vrem spitale, nu catedrale!”, Biserica Ortodoxa s-ar putea redescoperi, construind spitale, nu catedrale megalitice, si combinand alinarea sufleteasca cu cea trupeasca…aducandu-si aminte de Herodot, care ne-a spus de preotii traci ce tratau si corpul si sufletul. Lucruri foarte mult apreciate de lumea greceasca, care era superioara tuturor la acel moment.
Un alt lucru deranjant vizual, care completeaza mentalitatea clasei bisericesti, este si pictarea portretelor unor reprezentanti ai bisericii in cadrul unor ansambluri istorice, cum am vazut la Manastirea Brancoveneasca Sambata de Sus si la Manastirea Dealu din Targoviste. Aceste lucruri, dupa parerea mea, nu ar trebui sa se intample. Mai intai, reprezentantii bisericii trebuie sa-si merite locul in istorie, infaptuind lucruri marete pentru poporul roman, popor care le sustine existenta prin diferite moduri, directe sau indirecte, si in slujba caruia trebuie sa fie. Inteleg pictura domnitorului care a ctitorit si finantat biserica, a platit, a dat banu’, si-a meritat imaginea. Nu inteleg in schimb existenta picturilor cu chipurile mai multor prelati contemporani pe care i-am vazut la manastirile mentionate mai sus, si nu numai. In aceste cazuri cred ca e mai decent si mai moral sa-si pastreze in propia casa chipurile pictate…
Dar cum mai mereu biserica a fost privilegiata pentru puterea si rolul ei in controlul maselor, pot sa inteleg frica autoritatilor de a nu taxa activitatile comerciale ale bisericii, si “marinimia” de a o finanta excesiv, pana la lipsa de reactia fata de biserica care isi exprima idea de “frumos”, punand termopane la bisericile-monument istoric. Asta pacat mare!
2 Comments