In acest articol va propun un drum istoric pana la CAMPIA LIBERTATII de la Blaj, unde puteti ajunge din Alba Iulia, sau din Bazna- atunci cand traseul la Boian si Cetatea de Balta poate continua dincolo de podgoriile de la Jidvei.
Micutul oras BLAJ este foarte cochet si atat de incarcat de istorie, incat am gasit la fiecare pas cladiri istorice si statui comemorative. Chiar daca nu ajungeti aici in timpul festivalului Blaj a Live, Orasul Blaj are ce sa va ofere, astfel incat sa va petreceti in el un weekend intreg. Este orasul care a gazduit Marea Adunare de la Blaj de la 1848, fiind primul centru cultural al romanilor transilvaneni si orasul numit de Mihai Eminescu „Mica Roma”.
Atunci cand ajungeti in Blaj va recomand sa vizitati principalele sale obiective turistice: TEIUL LUI EMINESCU, CRUCEA LUI AVRAM IANCU, CAMPIA LIBERTATII, PARCUL PIATA 1848, CATEDRALA GRECO CATOLICA ce gazduieste mormantul lui Inocentie Micu Klein, Mormantul lui Axente Sever si MUZEUL DE ISTORIE.
Daca veniti dinspre Bazna, este bine sa va opriti prima data la arborele sub care s-a odihnit marele poet national Eminescu, atunci cand a venit cu dragoste sa intalneasca orasul pe care l-a numit „Mica Roma”. Are si Blajul asemenea Iasiului un „Tei al lui Eminescu”, care va asteapta pe stanga, imediat cum intrati in oras.
Mai urcati inca putin si o sa intalniti CRUCEA LUI AVRAM IANCU, de unde o sa aveti o superba privelistea asupra Orasului Blaj. De pe acest deal a supravegheat Avram Iancu si ostenii sai, Marea Adunare de la 1848. Aici a fost amplasata la inceputul anilor 1800 o cruce, ce se numea Crucea lui Ioan Bob, episcop romano-catolic care a sters datoriile taranilor din timpul foametei. Aceasta cruce impreuna cu Piatra Libertatii au fost aruncate in aer de catre unguri, la inceputul anilor 1900. Crucea lui Bob a fost refacuta in 1915 si acum este la Muzeul de Istorie, fiind inlocuita de o alta sculptura tot in forma de cruce, care il reprezinta pe Avram Iancu pe litera T, litera ce reprezinta Transilvania.
Dupa ce ati contemplat la aceste locuri va recomand sa va opriti la CAMPIA LIBERTATII, acolo unde au avut loc adunarile de la 1848 ale romanilor din Transilvania. Aici a fost si marele umanist sas Stefan Ludwig Roth, nascut la Medias, un participannt la Revolutia de la 1848 si un militant pentru egalitatea tuturor natiilor din Transilvania, fara vreo partinire, recunoscand si ca limba romanilor este cea mai vorbita, atunci cand maghiarii voiau sa oficializeze numai limba lor.
Mergeti apoi in centrul Orasului Blaj unde va asteapta o serie de cladiri si de monumente ce marcheaza date importante ale luptei Poporului Roman pentru drepturile sale.
In Blaj s-a infiintat in anii 1700 Prima Scoala Publica -cu predare in limba romana, iar in CATEDRALA SFANTA TREIME, ridicata in stil baroc in anii 1700, este ingropat episcopul Ioan Micu, cu numele intreg germanizat Ioan Inocentiu Micu- Klein, primul roman membru al Dietei din Transilvania si un mare luptator pentru drepturile romanilor. Acesta a fost conducator al Bisericii Greco-Catolice si a mutat sediul acesteia de la Fagaras la Blaj, unde, in 1848 a avut loc Marea Adunare de pe Campia Libertatii, prin care si romanii au dorit sa ceara aceleasi drepturi ca si celelalte natiuni din Transilvania.
In spatele catedralei se afla un mic parc dendrologic si BISERICA SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL, unde sunt inmormantati Axente Sever si Timotei Cipariu. Era obligatoriu sa ajung si la mormantul celor doi mari romani, ca sa le aduc astfel un gand de recunostinta pentru lupta lor si pentru contributia adusa la castigarea drepturilor legitime ale romanilor din Transilvania.
In MUZEUL DE ISTORIE „AUGUSTIN BUNEA” din Blaj am vazut Crucea lui Ioan Bob de la 1500 si documente ale Adunarii de la 1848.
Am gasit aici si documente ale memorandistilor de la 1892- romani ardeleni de seama care au fost inchisi de maghiari pentru memorandumul prin care ii faceau cunoscute imparatului Franz Josef nedreptatile maghiarilor. Au fost gratiati de imparat sub presiunea opiniei publice si a diplomatiei lui Carol I. De atunci au ramas in popor „Doina lui Lucaciu” si „Hora lui Roman”- „Cântă mierla prin păduri, Robu-i Lucaciu la unguri, Pentru sfânta libertate, De care noi n-avem parte, Pentru sfânta libertate, De care noi n-avem parte. (…)”. Pe memorandisti i-am vazut si la Muzeul de Istorie Turda.
Am vazut la MUZEUL DE ISTORIE „AUGUSTIN BUNEA” din Blaj si cateva artefacte scitice, dacice si romane, armele unui tribun de-al lui Avram Iancu, arme din Primul Razboi Mondial, catuse de picior, s.a.m.d.
Am admirat in acest muzeu si o serie de icoane vechi si obiecte bisericesti, tablouri frumoase si sculpturi care evocau istoria insemnata a acestui oras.
La subsolul MUZEULUI DE ISTORIE „AUGUSTIN BUNEA” din Blaj, muzeografii au amenajat un sector dedicat etnografiei ardelene. Am gasit si aici ca si la alte muzee din tara, aceeasi muzeografi dedicati, care au adus de acasa vechi obiecte pastrate de la bunicii lor. Am descoperit picioroangele de care imi povestea mama, picioroange pe care le folosea cand era mica ca sa razbeasca prin noroi pana la scoala, o caruta care-si schimba usor rotile cu talpici de sanie, portul popular ardelenesc, care, spre deosebire de porturile din Regat e brodat discret cu negru, de parca ar vrea sa transmita suferinta indurata de sute de ani de ardelenii asupriti de unguri.
MUZEUL DE ISTORIE „AUGUSTIN BUNEA” apartine de Primaria Blaj si nu percepe o taxa de intrare, dar din pacate nu este deschis si in weekend, atunci cand ar putea fi vizitat si de turisti ce muncesc in timpul saptamanii…
Program de vizitare luni-vineri: 8-16. Pentru detalii sunati la numerele de telefon ale primariei sau la 0258710110, 0756089207.
BLAJUL a fost mentionat documentar prima data in anii 1100, cu numele Blasius, de la fiul unui nobil ce a detinut acest domeniu.
Trebuie reamintit cu aceasta ocazie ca in anii 1848/1849, intr-un cadru de teroare din partea maghiarilor, romanii au reusit sa se intalneasca de cateva ori la Blaj, dovedind ca au „acelasi cuget”. In acele vremuri, maghiarii, inspirati de miscarile revolutionare din Franta, intelegeau „egalitate, fraternitate si libertate” doar pentru natia lor, ingnorand pe ceilalti membri ai Imperiului Habzburgic- sarbi, croati, romani, sasi, italieni, etc, care, daca isi cereau si ei aceleasi drepturi, erau declarati din prima dusmani ai lor. Principalele victime au fost romanii, care, daca au dorit si ei sa aibe drepturi egale si sa faca adunari ca ale celorlalte natii, au fost terorizati prin spanzurari si omoruri dintre cele mai crude. Iar dupa toate acestea, sub comanda Imperiului Habzburgic, cand romanii au dezarmat ostile maghiare inarmate pana in dinti si avut taria sa nu se razbune, au mai primit o alta palma cu ocazia victoriei temporara a maghiarilor, prin concursul conducatorilor austrieci creduli si letargici, atunci cand maghiarii au mai omorat in afara luptelor timp de 6 luni, romani neinarmati impreuna cu femei si copii. Abia la sfarsit, cand din Transilvania trupele austriece au fost scoase in Tara Romaneasca si au ramas in lupta doar romanii din Apuseni, si-au luat revansa prin victoriile din bataliile purtate de Avram Iancu, Axente Sever si altii bravi conducatori.
Am mentionat cu sufletul sangerand aceste momente in spiritul indemnului istoricului George Baritiu din cartea sa „Istoria Transilvaniei pe doua sute de ani in urma”, unde puteti gasi informatiile de mai sus. Acesta spunea ca suntem datori sa transmitem aceste fapte pentru posteritatea lor, iar din aceasta istorie sa invete ceva toate natiile, si mai presus noi, romanii.
Cred ca trebuie sa invatam ca drepturile avute astazi le datoram acestor oameni, care s-au sacrificat pentru noi, care au luptat cu teroarea acelor vremuri si pe care trebuie sa-i cinstim si sa-i amintim. In comparatie, generatia de astazi care trebuie sa iasa in strada pentru a penaliza abuzurile clasei politice, gaseste intr-un mediu pasnic pretexte de tot felul si se complace intr-o letargie periculoasa, nefiind constienta ca lucrurile le schimbam noi, ca trebuie sa cerem, sa contribuim fiecare si ca nu trebuie sa asteptam ca altcineva din interior sau din afara sa ne protejeze.
Este bine sa cunoastem istoria cu bune si rele si sa invatam cu totii din ea, sa incercam sa fim mai buni, mai puternici, mai respectuosi fata de vecini, dar si mai fermi in apararea noastra atunci cand se cere. Asa cum spunea Premierul Marii Britanii -Winston Churchill: „Natiunea care isi uita trecutul, nu are viitor”. Iar marele nostru istoric Nicolae Iorga spunea ca: „Un popor care nu-si cunoaste trecutul, e condamnat sa-l repete” si ca „un popor care nu-si cunoaste istoria, este ca un copil care nu-si cunoaste parintii”.
Blajul iti poate deschide poarta catre o serie de obiective turistice si istorice interesante din Transilvania. Puteti lega acest oras de un traseu tematic, in care sa ajungeti si la mormantul lui Avram Iancu de la Tebea sau la Casa Memoriala Avram Iancu din Muntii Apuseni. Puteti ajunge usor la cetatea Alba Iulia, la Sebes, Aiud, Sibiu, Medias, Targu Mures, s.a.m.d.
Va urez drum bun si vizitare placuta!
Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta! Va invit in incheiere sa descoperiti si alte trasee de pe harta de pe taradacilor.ro: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/
15 Comments