O CĂLĂTORIE ÎN TIMP LA CASTELUL NOPCSA: Bijuteria necunoscută a Țării Hațegului
Recent, am vizitat o bijuterie arhitecturală și istorică care, din păcate, nu se bucură de faima pe care o merită: CASTELUL NOPCSA din Săcel, comuna Sântămăria-Orlea, județul Hunedoara.
Dacă sunteți pasionați de istorie, de povești fascinante de familie și de locuri care încă mai păstrează o aură de mister, acest loc este o oprire obligatorie.
Istoria Familiei Nopcsa: O dinastie cu rădăcini adânci
Este o poveste a unei familii de nobili maghiari de origine română, atestată documentar încă din 1367. Istoria familiei începe de la Ioan de Silvaș. Apoi, numele se transformă în Nopcsa, un nume ce provine probabil de la cuvântul „noapte”, ca să arate momentul în care s-a născut Dénes de Silva. Numele de familie devine apoi sinonim cu ținutul Hațegului odată cu descendenții lor direcți legați de CASTELUL NOPCSA.
CASTELUL NOPCSA: O reședință nobiliară impunătoare
CASTELUL NOPCSA este o mărturie a grandorii trecutului, fiind ridicat în secolul al XIX-lea. Construcția sa reflectă stilurile arhitecturale predominante ale epocii, îmbinând elemente clasiciste și romantice.
Lucruri interesante și o vizită recomandată
Intrarea în CASTELUL NOPCSA se realizează printr-un hol boltit cu influențe neogotice, unde am văzut trofeele de vânătoare ale familiei și o pușcă Mannlicher – ca cea pe care o folosea și Franz Nopcsa și care era în dotarea armatei Austro-Ungare.
Tot la parter se află biblioteca, sala în care am văzut o serie de cărți vechi și două obiecte de mobilier reconstruite: un scaun tête-à-tête și un suport rotativ pentru cărți.
Am urcat apoi la etaj pe scările de marmură originale, unde ne-a intampinat și fotografia in marime naturala a lui Franz Nopcsa.
Am pășit în Salonul Oglinzilor, unde se serveau în trecut ceaiul sau mesele. Din păcate, decorul original al salonului nu s-a mai păstrat, fiind înlocuit cu reproduceri specifice perioadei.
În sala de bal de la etaj am găsit portretele membrilor de seamă ai familiei, blazonul și arborele genealogic, un birou, obiecte personale, seturi de argintărie și porțelanuri.
Din blazonul familiei am înțeles că aceasta era înrudită cu familia Huniazilor, având pe stemă un corb negru cu un inel în cioc. Blazonul mai conținea un scut străjuit de doi grifoni aurii, orientați spre interior, o movilă cu trei vârfuri si un braț armat cu o sabie înnfiptă în capul unui turc. Deasupra scutului se află coroana baronială și un coif având aceleași însemne (brațul cu sabia și corbul).
In aceasta sala am aflat mai multe despre familia Nopcsa, care a fost profund implicată în viața politică și culturală a Transilvaniei și a Imperiului Habsburgic, contribuind la dezvoltarea regiunii.
Vasile – Laszlo Nopcea (1794–1884) a fost comite al Comitatului Hunedoara și a participat la Revoluția de la 1848, fiind numit vicepreședinte al comitetului românesc de la Adunarea de la Blaj, însărcinat să ducă doleanțele românilor în fața împăratului la Viena. Unul dintre fii sai, Francisc Nopcea, a fost și el comite al Comitatului Hunedoara, membru în Parlamentul Ungariei și maestru principal al curții împărătesei Sisi a Austriei.
Al doilea fiu al lui Vasile Nopcea, Elek Nopcsa (1848–1918) care a construit acest castel, a luptat in Razboiul Austro-Pusac din 1866 si in Mexic. A fost de asemenea un om de o vastă cultură, membru fondator al Societății Istorice și de Arheologie a Comitatului Hunedoara și intendent al Operei din Budapesta.
Francisc Ladislau Georgius (Franz) Nopcsa (1877-1933), fiul lui Elek Nopcea, a fost o personalitate absolut copleșitoare: savant de renume mondial, pionier al paleontologiei (a descoperit primii dinozauri pitici în Țara Hațegului- pe care i-am vazut la Muzeul de Mineralogie din Bucuresti), geolog, albanolog și un explorator extrem de pasionat. La 36 de ani a fost foarte aproape de a deveni rege al Albaniei. A condus trupe de voluntari albanezi în Primul Război Mondial, a spionat pentru Imperiul Austro-Ungar și a lucrat ulterior ca director al Institutului Geologic Regal din Budapesta. Renumit pentru orietarea sa sexuala, viața sa s-a sfârșit tragic în 1933, la Viena, printr-o sinucidere marcată de un profund declin financiar și personal, lăsând în urmă o poveste demnă de filmele de la Hollywood.
În altă sală, am văzut si alte obiecte interesante: ștampila Comitatului Hunedoara, un sigiliu regal și un document cu privilegii dat de regele Matei Corvin unor nobili români din Țara Hațegului, un album cu blazoane, fotografii ale familiei, obiecte personale, o țigaretă și o pipă din „spumă de mare”, s.a.m.d..
Doua săli mai mici ale CASTELULUI NOPCSA contineau o expoziție de pictură abstracta și una de fotografii.
VEDETI AICI MAI MULTE FOTOGRAFII
De la CASTELUL NOPCSA puteți ajunge și la alte obiective turistice din zonă: la Densuș, Colți, Prislop, Santamarie Orlea, Geoagiu, Castelul Huniazilor, cetatile dacice si romane, Arboretumul de la Simeria, I Giardini di Zoe, obiectivele turistice din Deva, Arsenal Park si Orastie, s.a.m.d.
Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta! Va invit in incheiere sa descoperiti pe harta de pe www.taradacilor.ro peste 500 de obiective turistice din Romania: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/
