In acest traseu am vizitat Statiunea Bazna, biserica fortificata din BOIAN si Castelul Bethlen Haller din CETATEA DE BALTA.

Bazna, Boian, Cetatea de Balta

Statiune BAZNA este o alta destinatie de vacanta din Transilvania. Cu dealurile ei impadurite si cu apele sale sarate, Bazna va asteapta sa va cazati in frumoasele ei case sasesti, transformate acum in pensiuni. 

Zona Baznei a fost locuita inca din epoca bronzului si mentionata prima data documentar in anii 1200, intr-un document ce facea referire la un nobil local, de origine valaha. Sasii care au colonizat ulterior zona, au ridicat in jurul anilor 1400, pe o colina in mijlocul satului, o frumoasa biserica fortificata.

Biserica fortificata din Bazna, obiective turistice in Transilvania, atractii turistice Romania

Anii 1700 aduc recunoastere Baznei prin apele ei minerale si sarate, iar in anii 1800 se formeaza aici o companie pentru exploatarea acestor comori naturale.

Biserica fortificata din Bazna, obiective turistice in Transilvania, atractii turistice Romania

Satul Bazna mai este renumit si pentru porcul de Bazna, o incrucisare intre un porc englezesc si porcul Mangalita- obtinut in Ardeal pe timpul Imperiului Habzburgic dintr-o incrucisare cu porcul mistret.

APASA AICI PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII

 

Din Bazna am vizitat Satul BOIAN, care s-a numit in trecut Bazna de Jos. Numele Boian mi-a amintit de Cultura Boian (dar care are legatura cu Lacul Boian din Muntenia, nu cu acest sat) sau de numele protestatarului roman George Boian- dupa care s-a dat numele codificat al protestelor anti Ceausescu (Pacepa- Orizonturi Rosii).

Satul Boian este un sat sasesc, mentionat documentar pentru prima data in anii 1300. Voiam sa ajung in Boian ca sa vizitez biserica fortificata, o constructie din anii 1400, renumita pentru insemnele Moldovei- capul de bour. Acest lucru este datorat faptului ca de-a lungul istoriei, domnitorii Moldovei si ai Tarii Romanesti au primit de la regii unguri posesiuni in Ardeal. Astfel ca Boianul, Cetatea de Balta si Cetatea Ciceului au fost primite de domnitorii Moldovei incepand de la Stefan cel Mare, iar Cetatea Bologa si Cetatea Bran au fost primite de domnitorii Tarii Romanesti incepand de la Mircea cel Batran.

Date de contact pentru vizitare: Dl. Ciprian, telefon 0743156948.

APASA AICI PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII

 

Nu departe de Boian se afla CETATEA DE BALTA, un loc atestat documentar pentru prima data in anii 1100, cu numele de Cuculiensis Castri- o cetate construită intr-o zona mlăștinoasă.

Am trecut prin Cetatea de Balta de multe ori, atunci cand m-am oprit sa vizitez si Castelul Bethlen-Haller. O buna perioada de timp castelul a fost in renovare si se putea vizita cu greu sau numai in cadrul unor evenimente sau tururi organizate. 

Update 2023:

Acum, castelul cu alura sa frantuzeasca a renascut, iar domeniul a fost dezvoltat si amenajat de Crama Jidvei, astfel incat sa fie cat mai atractiv din punct de vedere turistic. In cadrul complexului se pot organiza tururi cu degustare de vinuri sau diverse evenimente speciale. Exista un restaurant, o herghelie de cai si un centru de echitatie, o miniferma de animale -cu struti, gaini de rasa, iepuri, magarusi și câteva sere de legume pentru restaurantul propriu.

CASTELUL BETHLEN-HALLER a fost inspirat de castelele din Franța, de pe Valea Loarei si fost construit in anii 1600 de familia maghiara Bethlen. Aceasta familie l-a dat pe Principele Transilvaniei- Bethlen Gabor, întâlnit și la Bastionul Rosu din Ilia- locul sau natal. Bethlen Gabor a preluat modelul altor principi ai fostei Dacii si a cerut turcilor sa-i permită unirea celor trei principate sub numele de Dacia. Dupa cum stim, primul care a incercat acest lucru a fost Sigismund Bathory, apoi a reusit Mihai Viteazul si mai apoi a nazuit chiar si principele Moldovei, Vasile Lupu. Am mai intalnit familia Bethlen si blazonul ei- sarpele incoronat, si la Castelul Bethlen din Arcalia, la castelele din RacosCrisCetatea de Balta.

Denumirii castelului din Cetatea de Balta i se adaugă ulterior și numele Haller– o alta familie boiereasca din Transilvania, dupa ce, se pare ca aceasta familie a câștigat castelul la un joc de cărți. 

Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Balta este situat pe o culme deasupra satului cu acelasi nume si a raului Tarnava Mica. A avut rol de castel de vânătoare si a inspirat mai tarziu constructia castelului Pekri din Ozd– sat aflat in apropiere.

In fata Castelului Bethlen- Haller este amenajată o parcare pentru turisti, o mini-veranda cu un panou informativ și băncuțe pictate in stil săsesc. Pe aceste bancute se pot odihni vizitatorii castelului, in timp ce asteapta începerea turului ghidat de la orele fixe stabilite–10.00, 12.00, 14.00 și 16.00.

Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Balta are in colturile sale turnuri masive cilindrice, o veranda acoperită in partea din fata si un balcon descoperit in partea din spate.

Intrarea in castel se face printr-o usa neagră, de lemn masiv, frumos sculptata cu motive florale și vita de vin. Se vede ca este o usa noua si ca nu s-a păstrat usa originala. Pe ea se afla si un blazon cu inițialele CN, de la actualul proprietar, Claudiu Necsulescu.

Dupa ce am trecut pragul castelului, am gasit expuse in lateralele unei usi mai mici, blazonul familiei Bethlen și o pisanie (ce amintea de renovarea castelului). Ambele decorațiuni erau sculptate in piatra și in trecut erau amplasate pe frontispiciul castelului. Deasupra acestei usi am zărit roata unui scripete, element ce ajuta la ridicarea podului ce făcea trecerea unui sanț de apa cu rol decorativ.

Aceasta usa ducea spre sala de la parter, decorată cu armuri și obiecte de arta. Am remarcat in aceasta sala tabloul cu intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia și un tablou cu un nobil din familia Haller.

Din aceasta sala, in trecut bucatarie, am coborât spre beciul castelului, urmand scările vechi de lemn masiv, ce au fost lăsate parțial la vedere si protejate de alte scări noi. In beci se aduceau in trecut animalele vanate, se transau, iar carnea de vânat se lasă la zvântat, agatata in tavan de cârligele ce se mai văd și astăzi. Pentru a urca carnea de vânat la bucatarie, beciul era prevazut cu un lift cu scripete. Ferestrele beciului au acum vitralii colorate, iar in turnurile cilindrice s-au pus la depozitat vinuri vechi. Intr-o incapere a fost organizata o zona de păstrare a murăturilor, iar in fata ei sunt locuri pentru degustări de vinuri.

La etajele superioare ale Castelului Bethlen-Haller am ajuns pe o scara in spirala, realizată din lemn masiv, si ea protejata si bine pusă in valoare. Pe holul scării au fost grupate din loc in loc ceasuri vechi- din colecția personală a proprietarului.

Camerele in regim hotelier sunt amplasate in turnurile castelului, iar intre ele sunt mai multe încăperi pentru relaxare sau de luat masa. Una dintre aceste încăperi este decorată cu trofee de vânătoare, facand astfel referire la destinația inițială a castelului.

O alta camera poarta pe peretii sai capul lui Bachus, care trece de la tristete la bucurie, așa cum si omul trece prin aceste stări in urma consumului de vin. Am găsit expuse in aceste camere și câteva creații vestimentare inspirate de motive tradiționale românești si realizate de Liliana Turoiu – un designer vestimentar. 

Am iesit din Castelul Bethlen-Haller cu un sentiment de inalta consideratie pentru readucerea la viața a acestui important monument istoric și contributia la dezvoltarea turistică a României. Am apreciat si faptul ca au pastrat modelul original al parchetului, ca au protejat vechile scari de lemn, ancadramentele de marmura a usilor, s.a.m.d.   

Stim ca pe teritoriul tarii noastre dacii au fost cei ce au cultivat pentru prima data cu succes vita de vie. Apoi sașii, veniti in Transilvania, au gasit pamantul fertil si au dus mai departe tradiția producerii vinului, aducând cu ei aici și soiurile lor renumite- Risling-ul și Gewurztraminer și astfel au numit aceasta zona Weinland – Tara vinului. Zona Tarnavelor a fost menționata si in cartea Dracula, a lui Bram Stocker, de unde aflam ca vinul auriu era preferatul vestitului vampir. Compania Jidvei, înființata in 1949, a continuat tradiția producerii vinului pe Valea Tarnavelor, preluând ca emblema imaginea castelului Bethlen-Haller unde, in perioada comunista activa secția de îmbuteliere vinuri spumante. După mulți ani de renovări făcute cu responsabilitate, castelul Bethlen-Haller a fost transformat in crama și boutique hotel și astfel a devenit un important punct turistic de pe harta României

Castelul Bethlen-Haller este locul perfect in care arta, arhitectura, istoria si calatoriile se completeaza cu nobletea vinului. Altfel apreciezi vinurile de la Jidvei atunci cand le savurezi intr-un cadru elegant, acompaniate de produse si retete locale. Gustul vinului este profund legat de pamantul in care creste vita de vie, de aici atat de mentionat termenul “terroir”, de la terra si termenul latinesc, iar solurile podgoriei Tarnavelor dau arome puternice si aciditate, fiind situate pe aceeasi linie cu renumitele zone viticole de vin alb din Franta, Champagne sau Alsacia. 

De la Jidvei mi-au plăcut cel mai mult  vinurile din gama Mysterium si cele din gama Owner’s Choice, Maria și Ana, ce poarta numele fetelor patronului. Mai sunt si vinurile care sunt strans legate de numele Jidvei, fiind vinuri reprezentative pentru Podgoria Tarnave: Feteasca Regală- creata aproape, la Danes, Riesling-ul si Traminerul Roz. Va recomand sa le incercati acompaniate cu mezeluri si branzeturi de Sibiu, lichie cu varza sau cu ceapa, gulasuri de pui sau papricasuri de iepure.

https://www.jidvei.ro/

Castelul Bethlen-Haller este locul perfect, in care arta, arhitectura, istoria si calatoriile se completeaza cu nobletea vinului. Altfel apreciezi vinurile de la Jidvei atunci cand le savurezi intr-un cadru elegant acompaniate de produse si retete locale. Sunt vinuri care sunt strans legate de numele Jidvei, fiind vinuri reprezentative pentru Podgoria Tarnave: Feteasca Regală- creata aproape, la Danes, Riesling-ul si Traminerul Roz.

https://www.jidvei.ro/

Jidvei deține 4 crame și peste 2500 de hectare cultivate cu vita de vie, fiind astfel unul dintre cei mai mari producători de vin din România. Istoria si arta Romaniei, precum si simbolurile satelor din zona Tarnavelor, s-au impletit perfect de-a lungul timpului cu povestea vinurilor create de Jidvei.

In satul Balcaciu, acolo unde Jidvei are una dintre crame și unde îmbuteliază distilate de vin, a fost găsit desenul Dragonul cu cap de femeie, un simbol aflat pe clopotul bisericii fortificate. Dragonul are cap de femeie, struguri la urechi și coada din vita de vie si a fost preluat pe eticheta gamei de vinuri Tezaur.

Gama Grigorescu a Cramei Jidvei ne sugerează faptul ca, întotdeauna vinul s-a asociat perfect cu arta. Am apreciat aceasta gama și pentru ca a promovat in rândul consumatorului roman de vin, timp de generații, opera marelui nostru pictor, Nicolae Grigorescu, întâlnit in Campina și la Pitaru.

Tot de apreciat este și faptul ca Podgoria Jidvei, situată la câțiva kilometri de Alba Iulia, unde s-a înfăptuit Marea Unire de la 1918, transmite un omagiu Centenarului României Mari prin lansarea Vinului Unirii.

De aici se pot mai vizita usor obiectivele turistice din Medias, Sighisoara, Blaj si Targu Mures.

Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta!  Va invit in incheiere sa descoperiti si alte trasee de pe harta taradacilor.ro: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/

harta obiectivelor turistice ale Romaniei, ce sa vezi, infoturist

Similar Posts