Un alt traseu facut din orasul Ramnicu Valcea a fost la Manastirea Surpatele- un simbol al mortii neuitatului nostru stramos Constantin Brancoveanu si loc al juramintelor lui Iancu Jianu si Tudor Vladimirescu, la Manastirea Govora – de unde a iesit prima carte de legi din Tara Romaneasca si care a dat numele statiunii Baile Govora, la Cheile Bistritei si Manastirea Bistrita – unde s-a scris prima lucrare de istorie universala de pe pamant romanesc.
Acest traseu se poate face si din statiunile de pe Valea Oltului sau din Dragasani si se poate combina cu alte obiective turistice interesante ale zonei cum sunt: cramele Valens, Dragasi si Stirbey, Manastirea Dintr-un Lemn, Arnota si Hurez, Culele Maldaresti, Buila Vanturita, Salina Ocnele Mari, Manastirea Saracinesti, Baile Olanesti, Baile Govora, Pestera Muierii, Pestera Polovragi, Cheile Oltetului, Casa Intoarsa, s.a.m.d.

MANASTIREA GOVORA este unul dintre cele mai vechi lacasuri crestine din Tara Romaneasca. Originile manastirii se pierd in timpul lui Vlad Tepes, fiind reconstruita dupa domnia acestuia pe la sfarsitul anilor 1400, de Radu cel Mare, pe care l-am gasit inmormantat la Manastirea Dealu din Targoviste- o alta ctitorie a sa. Imaginea lui Radu cel Mare, regasita in tabloul votiv, pictat pe peretele de la intrare, e confundabila pentru mine cu a unuia dintre fiii sai- Radu de la Afumati.


Biserica Manastirii Govora si fresca interioara au fost refacute pe timpul lui Constantin Brancoveanu- a carui cea mai veche imagine se pastreaza aici.

Amplasata pe o culme ce deschide o nemarginita priveliste asupra zonei si inconjurata de puternice fortificatii, Manastirea Govora ne-a dezvaluit frumusetea ei, dupa ce am trecut de portile turnului clopotnita.



Biserica Govora are frumoase trasaturi brancovenesti, fiind prevazuta cu mici ferestre sapate in piatra, marginite de frumoase motive florale deosebit de valoroase si este elegant prinsa la mijloc cu un brau colorat.


La interior, dupa ce am trecut de monumentala intrare brodata in piatra si apoi de acolada larga, am gasit in Biserica Govora un inedit mobilier oriental, cu intarsi de sidef- cum nu mai tin minte sa fi intalnit in alte biserici romanesti.



E gazduita in Biserica Govora si o icoana facatoare de minuni, din anii 1500, iar pe pereti am zarit pictati inalti prelati, cu sceptrul lor terminat cu o cruce, inconjurata de doi serpi mari- asa cum am mai vazut in imaginile din Muzeul Istoriei orasului Timisoara.


Catapeteasma bogata si pictura murala frumos realizata intregesc imaginea Bisericii Govora si o fac sa fie o priveliste ce nu se poate uita.




Manastirea Govora devine un important centru tipografic pe timpul lui Matei Basarab, atunci cand se tipareste aici, in anii 1600, prima carte de legi din Tara Romaneasca.
De la numele acestei manastiri a fost botezata Statiunea Baile Govora, pentru ca apele sulfuroase gasite acolo, au fost transportate cu sacaua pana la manastire, ca sa trateze soldatilor raniti in razboi.


MANASTIREA SURPATELE a fost ridicata din zid in anii 1700, pe locul uneia de lemn din anii 1500, ce a fost ctitorita de boieri din familia Buzestilor. Ne-a asteptat intr-un loc de basm, pastrata in forma ei brancoveneasca pana astazi. Ctitorul ei este sotia lui Constantin Brancoveanu, care s-a retras la aceasta manastire, ca sa-si deplanga pierderea intregii familii, decapitate de catre turci.




Biserica Surpatele impresioneaza prin pridvorul sau, cu o portita asemanatoare ctitoriei de la Mogosoaia, dar si prin usa de lemn detaliat sculptata si catapeteasma impresionanta, prin frumoasa pictura murala ce imbraca smeritul loc de rugaciune.








Legendele spun ca la Manastirea Surpatele au venit bravii nostri Iancu Jianu si Tudor Vladimirescu, ca sa se roage si sa se jure “sa scoata tara din nevoi”, momente pastrate in slova pe o troita din curtea bisericii si se stie ca aici, ca si la Manastirea Dintr-un Lemn apropiata, a slujit Anton Pann, ale carui case memoriale l-am vizitat in Ramnicu Valcea si in Bucuresti.



MANASTIREA BISTRITA m-a chemat la ea, ca sa-i descopar istoria si sa-i admir frumoasa opera pictata de Gheorghe Tattarescu.






Biserica actuala a Manastirii Bistrita dateaza de la mijlocul anilor 1800, fiind ctitorita de Domnitorul Gheorghe Bibescu- cel care a abdicat in fata revolutionarilor de la 1848.

Manastirea Bistrita a fost construita in poala Muntelui Buila- care a promis sa o protejeze. A fost cladita pe urmele unei biserici ridicata de Neagoe Basarab -ctitorul Manastirii Curtii de Arges, o biserica ce a fost distrusa de cutremur, dupa ce, si aceasta a fost ridicata pe ruinele uneia construita de boierii Craiovesti si distrusa de Mihnea cel Rau- fiul lui Vlad Tepes.





I-am regasit in pictura, alaturi de ctitor, si pe Barbu Craioveanu- primul ei ctitor, apoi pe Constantin Bancoveanu- stramosul Bibestilor si pe Domnitorul Stirbey.
Manastirea Bistrita este faimoasa si pentru ca s-au tiparit aici unele dintre primele carti in limba romana si pentru ca preotul Mihail Moxa- cunoscut cu numele in anii studentiei mele la ASE, a scris aici prima istorie universala de pe pamant romanesc.
Langa manastire se gaseste Pestera Liliecilor si o bisericuta sapata in stanca si partial zidita, unde se ascundeau in trecut moastele Sfantului Grigore Decapolitul.
Imediat dupa Biserica Bistrita, pe drumul ce duce spre Manastirea Arnota, se face la stanga un drum ce duce in CHEILE BISTRITEI– un frumos canion de calcar ce face parte din Parcul National Buila Vanturarita. Acesta te asteapta la intrare cu o cruce sapata in versantul drept si te invita in orice anotimp la o plimbare lejera pe urmele Reginei Maria a Romaniei.




Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de timp liber! Va invit in incheiere sa descoperiti si alte trasee interesante din Romania: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/

18 Comments