OBIECTIVE TURISTICE IN IALOMITA. TRASEU DE O ZI DIN BUCURESTI

Conacul Hagianoff, Domaniul Manasia, obiective turistice Ialomita

In SLOBOZIA am ajuns o singura data la nunta unei colege, dar am trecut prin oras de multe ori in nenumaratele drumuri spre Delta Dunarii sau spre Braila si Galati. In schimb, de data aceasta, am ajuns special in Slobozia ca sa-i vizitez cele doua muzee si cele doua biserici cu insemnatate istorica si am inclus la acest traseu si o vizita pe la cetatea lui Dromichete de la Piscu Crasani, pe la Conacul Hagianoff de la Domeniul Manasia si Conacul Marghiloman de la Hagiesti.

obiective turistice Ialomita, Slobozia, Urziceni, piscu crasani, domaniul manasia, conacul marghiloman

Ne-am oprit prima data la MANASTIREA SLOBOZIA, SAU SFINTII VOIEVOZI, o ctitorie a lui Matei Basarab si a postelnicului Enache Caragea, situata pe malul Ialomitei.  Pentru constructia acestei manastiri si slujirea ei au fost adusi robi, ce au fost sloboziti de taxe si biruri, iar acest lucru a dat numele manastirii Slobozia, asa cum s-a intamplat si la biserica din Bucuresti a lui Radu Leon Voda si se pare ca numele acestei manastiri s-a transferat apoi si asupra orasului. Din vechea manastirea s-au mai pastrat pana astazi doar zidurile de incinta, biserica distrugandu-se in timpul unui cutremur.

Intr-o imagine din tabloul votiv i-am vazut pe Matei Basarab si pe postelnicul Caragea tinand in mana o bisericuta mult mai mica, pentru ca actuala biserica a fost construita cu o alta arhitectura in prima partea a anilor 1800, pe timpul domnitorului Gheorghe Bibescu, pe care  l-am vazut si pe el alaturi de ceilalti doi ctitori.  Bibescu a hotarat si infiintarea Parcului Cismigiu din Bucuresti, a fost ctitorul Manastirii Bistrita si i-am mai intalnit familia la Conacul Bibescu de la Corcova, la Palatul Mogosoaia si la Casa Memoriala George Enescu.

Aceasta biserica mi s-a parut ca iese in evidenta fata de alte constructii de acest gen prin portalul sau. Un fel de pridvor rotund si foarte ingust, pictat la interior si terminat in partea de sus in forma de gotica, ogivala. Usa de la intare era incadrata cu un brau de piatra in arc roman, dar cu o incizie in forma de acolada, iar usa era sculptata cu motive religioase.

Un aer pretios era dat ansamblului si de bancutele facute din lespezi vechi de piatra, precum si de vegetatia bogata ce inconjura biserica.

APASA AICI PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII

 

Am lasat acest frumos monument istoric si ne-am indreptat catre MUZEUL JUDETEAN IALOMITA, pe care am avut supriza sa-l gasim inchis. Eram in timpul orelor de program si sunasem inainte cu cateva zile ca sa ma asigur ca-l gasesc deschis, dar totusi nu era. Am inconjurat muzeul si am sunat insistent pana cand cineva mi-a raspuns si mi-a spus ca nu mai deschide muzeul astazi, ca ne intelege ca venim de la Bucuresti dar acum este doar paznicul si el nu poate sa ne deschida…Ne-am trezit cu aceeasi situatie neplacuta ca si la Casa Memoriala Tudor Vladimirescu sau la Conacul Nicolae Titulescu, unde oamenii platiti din banii nostri chiuleau cu nerusinare…

Am plecat cu un gust amar spre al doilea muzeu, MUZEUL NATIONAL AL AGRICULTURII. Aici in schimb, am intalnit unul dintre muzeografii care fac cinste acestei meserii, un om pregatit care ne-a dat explicatii si ne-a condus pe la fiecare exponat.

Am aflat cu aceasta ocazie o serie de detalii pe care le poti trece usor cu vederea daca nu ti le arata un muzeograf. Spre exemplu, sub un plug erau asezate doua oua pe un pat de grau si am aflat de traditia taranilor romani de a ingropa la prima brazda un ou, deobicei ramas dupa Paste, atunci cand de regula se incepea semanatul. Oul, ce semnifica viata, reinnoirea, era ingropat in prima brazda pentru a aduce o recolta noua imbelsugata iar covrigul, legat de manerul plugului si care se manca de taran ca si mic dejun la inceputul aratului, semnifica continuitatea recoltei, fiind facut dintr-o recolta mai veche.

Am vazut apoi evolutia catre plugul mecanic marca Buldog, construit la Bucuresti de firma Lanz si o serie de povesti amuzante privind functionarea acestuia, apoi o semanatoare manuala  si evolutia la semanatorile mecanice, dar tot cu tractiune animala, pe urma secerile si coasele si evolutia catre mecanizarea secerisului si a treieratului. Am aflat ca pana tarziu in anii ’60-’70 Romania folosea in mare parte aceste tractoate Buldog si abia atunci a inceput sa produca celebrul tractor Universal.

Am trecut apoi la formele de depozitare ale romanului si am aflat ca principala metoda era depozitarea sub pamant, astfel de gropi descoperindu-se in prezent cu grane bune pentru consum dupa zeci sau chiar sute de ani. Se sapa o groapa in forma de palnie intoarsa si se ardea 3 zile, apoi se coborau cerealele cu o scara, se punea un capac si se ascundea gura cu o capita de fan. In felul acesta scapau marea parte a merindelor de nenumaratii cortropitori turci si tatari. Restul merindelor, de uz curent, erau tinute in cosuri impletite si captusite cu lut sau in lazi mari de lemn.

Am gasit in sfarsit Caloianul reprezentat intr-un muzeu din sudul tarii, dar si Paparudele. Caloianul reprezinta traditia prin care se cerea ploaia prin jertfirea unei persoane aruncate in rau, iar mai apoi in mod simbolic prin aruncarea in apa a unei papusi facute din lut. Obiceiuri stravechi am mai gasit reprezentate la Muzeul de Etnografie din Brasov, cel din Craiova sau Mioveni si consider ca este important ca astfel de traditii sa nu fie uitate,  sa fie prezente macar in muzeele noastre.

Am trecut apoi la apicultura si la prelucrarea strugurilor, unde m-a impresionat o corata, sapata intr-un trunchi de copac, un vas asemanator unei monoxile in care femeile desculte zdrobeau ciorchinii de struguri.

Am aflat apoi despre doua personalitati din domeniul agriculturii si le-am vazut expuse cateva obiecte ce le-au apartinut: Dumitru N. Seceleanu si Nicolae Cornateanu.

Dumitru N. Seceleanu este primul mosier al Baraganului si era fiul unui arendas cu origini din Tara Barsei, ramanand in istorie prin introducerea in Romania a unor noi grane, pomi fructiferi, animale, experimentarea sistemelor de irigatii vazut in Egipt. Odata cu stabilirea in judetul Ialomita si arendarea unor mosii ale Statului, care sub organizarea lui au ajuns model pentru alte exploatatii agricole din Regatul Romaniei, reuseste sa obtina pentru realizari in domeniul agricol diplome si medalii la expozitii internationale. Se remarca si prin ferme de crestere a cailor, vitelor, exploatarea bailor de la Lacul Amara, exploatari petroliere si intra in politica unde este un apropiat de-al lui Marghiloman.

Nicolae Cornateanu s-a nascut la Tulcea si s-a specializat in stiinte agricole in Romania, Austria, Germania, Elvetia, America, fiind cel ce a initiat  la nivel institutional cercetarile de economie agrara din Romania. A ajuns profesor universitar la Facultatea de Agronomie din Bucuresti si Ministru al Agriculturii in mai multe guverne. La sosirea comunistilor/rusilor, fiind gasit ministru, este inchis la Aiud. Apoi pe timpul comunistilor este incadrat ca si muncitor in ciuda studiilor sale. Acesta era considerat de comunisti ca avand origini nesanatoase, fiind stiutor de carte. Pe atunci erau considerati cu origini sanatoase cei fara scoala…

Poti afla multe in acest muzeu, si ca copil dar si ca adult. Multe lucruri povestite de muzeograf le stiam poate de la alte muzee vizitate sau din carti, dar tot am mai aflat lucruri noi, ca de exemplu, faptul ca in Transilvania oamenii erau obligati sa-si faca casa de piatra si livada, iar daca nu se supuneau erau luati in armata 14 ani, ceea ce ii facea sa fie mai gospodari in comparatie cu romanii din Moldova sau din Tara Romaneasca. Copiii pot afla despre cum se facea untul, evolutia sistemului de invatamant sau cuvinte ce descriu lucruri mai putin folosite acum, cum sunt: piua si pisalog-ul, preluate in mod figurat in vorbirea noastra, corata, stiubei-ul, setca de pescuit, putineiul, piva pentru coliva, tulnicul pentru comunicare,s.a.m.d.

Mi-au mai placut si reprezentarile muncilor agricole de pe extrasele murale din biserici, iar la partea legata de brutarie am retinut painile spirituale din Pomul Mortului: “Cracana, Scara Raiului, Pasarea sufletului”.  Apoi, la cultul mortilor , pe langa Pomul Mortului si Pomineata am mai aflat si de “Toiagul”, o lumanare de lungimea mortului, infasurata in spirala si lasata sa arda 3 zile si de “Cap”-ul sau “Arhanghelii”, paini spirituale  facute in diverse forme.

Am vazut expus aici un test sau cuptor roman, folosit in special in Oltenia, un mod de gatire pe care am avut ocazia sa-l incerc, dar nu am incercat la el sarmalele in foi de stevie sau de hrean.

In zona alocata fieraritului am aflat ca exista un cod de comunicare al fierarilor, unde bataile de ciocan in nicovala insemnau inceperea muncii sau terminarea ei, s.a.m.d. Am aflat de tipurile hanurilor si mi-a atras atentia in special “Hanul De Bariera”, care se afla langa granite, unde omul care voia sa le  treaca se caza pana isi primea acceptul si documentele.

Apoi in zona pastoritului de clopotele care se legau la gatul animalelor pentru a semnala o indepartare a lor dar si pentru a alunga duhurile rele si de modalitatea de comunicare prin tulnic, un fel de cimpoi prin care ciobanii anuntau peste dealuri venirea turcilor, a lupilor s.a.m.d.

Am mai gasit si o cruce ingemanata, cum am vazut in Muzeul Pietrei din Sangeru si reprezentata fantana de la marginea satului, un simbol al fertilitatii, langa care femeile ce-si doreau copii faceau diverse ritualuri iar oamenii isi adapau vitele. Am povestit despre deportarile in Baragan a intelectualilor inclusiv din Ucraina, facute de comunisti pana pe la jumatatea anilor ’50 si am aflat ca doar satul Fundata mai are astfel de oameni. Intelectualii lasati in camp pur si simplu sau intors dupa ani la locul de origine.

Am poposit mai mult la acest muzeu pentru ca nu l-am gasit deshis pe primul si pentru ca am dat de un domn muzeograf de nota 10 prin intermediul caruia am aflat lucruri interesante si ne-am bucurat de frumoase obiecte etnografice.

APASA AICI PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII

 

Chiar in fata muzeului am gasit  amplasata si o bisericuta de lemn, care ne-a atras sa o vizitam. A fost construita de un boier in anii 1700 in satul Poiana din judetul Ialomita si adusa aici in anii 2000 pentru a fi salvata, iar in fata ei am gasit un colac de put de la 1800 si mai multe cruci vechi.

APASA AICI PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII

 

Am plecat mai departe spre Crasanii de Jos, unde trebuia s-o intalnim pe Helis, cetatea soarelui a lui Dromichete de la PISCU CRASANI. Am gasit-o cocotata pe un “munte” al Baraganului, o culme inalta in mijlocul campiei intinse, un loc foarte interesant si mistic asezat pe marginea Ialomitei sau a Naparisului, Raul Divin al getilor. Totusi, nu mai exista nici o cetate aici, iar pe panoul informativ am gasit mentionate doar asezari din cultura Boian si apoi din perioada geto-dacica. Mi-am amintit cu aceasta ocazie de fortificatia Helios din Bulgaria, unde, acestia probabil mai curajosi se lauda ca acolo ar fi vestita cetate si ca mormintele din Shevestari ar fi chiar locul de vecie al lui Dromichete.

Am lasat masina langa panoul informativ si am urcat piscul prin partea stanga, pe unde se vedea o cararuie. Am trecut prin niste chei formate in masivul lutos ciuruit de pasarile ce si-au sapat in el nenumarate cuiburi si am ajuns pe culme imbatati de mirosul paturii de cimbrisor. Peisajul oferit de Piscu Crasani este minunat, cu Ialomita serpuind la poalele lui si un lac verzui inconjurat de padure. Pe alocuri am mai vazut urmele lasate de sapaturile arheologilor lui Vasile Parvan.

APASA AICI PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII

 

Am lasat Crasanii in urma si am plecat mai departe spre CONACUL HAGIANOFF DE PE DOMENIUL MANASIA, undeva foarte aproape de orasul Urziceni. Acest domeniu a apartinut initial vestitei familii Cantacuzino, apoi domnitorului Ipsilanti si dupa, a trecut in posesia familiei Obrenovici. Se pare ca aici Efrem Obrenovici, principe al Serbiei si pribeag prin Tara Romaneasca, construieste o biserica. Fiul sau, Milos Obrenovici, se casatoreste cu Maria Catargiu, ce devine ulterior amanta domnitorului Alexandru Ioan Cuza si il fac pe Milan Obrenovici, primul rege al Serbiei, nascut la Marasesti sau poate chiar la Manasia. Milos Obrenovici mai avea un frate care se numea tot Milan, pe care l-am gasit inmormantat la Herasti langa conacul cumparat de familie de la Udriste Nasturel.

Ulterior, mostenitorii familiei Obrenovici vand domeniul unui ministru de externe al Bulgariei, si el fugit pe meleagurile noastre. Acesta, pe numele sau Ion Hagianoff construieste actualul palat la inceputul anilor 1900 si dezvolta in apropiere o fabrica de caramizi, ale carei produse s-au folosit si la constructia Casei Poporului.  Acum este detinut de o nepoata a actorului si pictorului George Lowendal, care l-a renovat si decorat intr-un stil elegant, apropiat epocii lui. Voiam sa mancam ceva aici, intelegand de pe site-ul lor ca este in prezent un restaurant si loc de evenimente, dar nimeni nu a raspuns la telefon, iar locul l-am gasit inchis…

http://domeniulmanasia.ro/istoric/

 

Am plecat mai departe sa vedem CONACUL MARGHILOMAN DIN HAGIESTIchiar daca stiam ca nu este inca renovat asa cum este Vila Albatros din Buzau a faimosului om politic, dar am vazut cateva poze cu aceasta si m-a atras in primul rand privelistea pe care o are asupra baltilor din Hagiesti. Conacul a fost construit la sfarsitul anilor 1800 de Alexandru Marghiloman, iar ulterior pe timpul comunistilor a sevit de CAP, asa cum au patit multe alte monumente istorice ale Romaniei. Am gasit un paznic aici care ne-a lasat sa-l vizitam si la interior, dar prea multe nu ai de vazut.

Am inteles ca Marghiloman, considerat un filo german, a fost ales ca prim ministru sa negocieze pacea cu nemtii in Primul Razboi Mondial, dar nu a reusit prea multe si a semnat un tratat nefavorabil Romaniei prin Pacea de la Buftea, care, datorita cursului razboiului si nepromulgarii tratatului de catre Regele Ferdinand nu a mai intrat in vigoare, ajungandu-se intr-un final  de la un dezastru la Marea Unire de la 1918. Ulterior, Marghiloman a vizitat si trimis trupe in Basarabia, care se afla sub anarhia trupelor bolsevice in contextul destramarii Impreiului Rus si a incurajat unirea cu Romania. De numele omului politic se leaga si marghilomana, cafeaua facuta cu vinars, ce poarta numele lui Alexandru Marghiloman.

Sper ca ti-a placut articolul si ca te-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta. Te rog sa dai share si like pe facebook pentru a ne promova tara la cat mai multe persoane.

PS: Apasa mai sus pe numele obiectivului scris cu litere mari si vei ajunge direct la harta google iar acolo apasa butonul „navigare” ca sa te duca direct la destinatia turistica…

Related Post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

− 5 = two