Ce traseu poti sa faci intr-o zi din Bucuresti, daca vrei sa scapi de caldura obositoare a orasului? Iata o idee pe care am aplicat-o si noi de mai multe ori. Voiam sa ne bucuram de padurile bogate in ozon ale tarii si sa ne invioram cu racoarea muntelui, si astfel am plecat intr-o sambata dis de dimineata, si am ajuns la Padina prin Cheile Tataru Mare, la Pestera Ialomitei si la Saua Strunga.
Pe Platoul Padina, unde se desfasura in fiecare august renumitul Padina Fest, am ajuns de foarte multe ori, iar pana sa ajungem aici, am trecut pe langa Cheile Zanoagei– pe care le-am facut in alt traseu, pe langa TURBARIA LAPTICI si pe langa incredibilul LAC BOLBOCI.
Din Bucuresti iti ia cam 2-3 ore ca sa ajungi pe Platoul Padina, unde, trebuie sa lasi masina si sa continui pe jos intr-o placuta drumetie de circa 20 de minute, pana la PESTERA IALOMITEI.
La intrarea pe acest traseu am gasit un cioban neaos, care ne-a invitat la niste mese din butuci de lemn, sa incercam un autentic “street food” romanesc: un bulz pe gratar si o delicioasa pastrama de oaie. Va recomand sa va luati la intoarcere si pentru acasa. Toate produsele lui sunt delicioase! Am gasit branzeturi, mai multe feluri de carnati si de pastrama, si am cumparat de la el pana acum de vreo 10 ori, fara sa dau gres.
Raul Ialomita ne-a condus apoi prin frumoase poienite, pana cand am ajungs la bisericuta ce pazeste smerita intrarea in PESTERA IALOMITEI SAU IALOMICIOAREI.
Cand am fost la Pestera Ialomitei prima data, in anii studentiei, coborand de la Babele, locul era pustiu, dar de o frumusete rapitoare. Acum l-am gasit la fel de minunat, dar mult mai aranjat, in schimb era plin de oameni- ceea ce ne-a facut sa ne simtim ca intr-o duminica in Parcul Herastrau. Este un traseu usor pe care il poate face orice bebelus, dar trebuie sa stiti ca in zilele de vara, cozile de intrare in Pestera Ialomitei sunt destul de mari.
Fascinanta este bisericuta care sta la intrarea in Pestera Ialomitei. Sta nemiscata in burta Muntelui Batrana, infruntand timpul de sute de ani!
Cand am vizitat Pestera Ialomitei in anii studentiei, am parcurs traseul pana la altar pe niste busteni de lemn, pe o scara rudimentare, am trecut prin apa si ne-am strecurat pe branci printre pietrele alunecoase. Acum Pestera Ialomitei este frumos amenajat, cu scari metalice- asa cum am mai vazut la Pestera cu Cristale, si este luminata cu leduri- cum am mai vazut la Pestera Bolii.
Pestera Ialomitei alaturi de alte obiective din Muntii Busteni, sunt mentionate in piesa „Imnul Bucegilor” – a celor de la Calendar (https://www.youtube.com/watch?v=KSizJaG7XQQ).
Pretul unui bilet intreg de intrare in Pestera Ialomitei a fost 10 lei/ iar redus 5 lei. Se poate vizita zilnic pana la orele 16.
Dupa ce am vizitat Pestera Ialomitei am deciz sa urcam si pana pe SAUA STRUNGA, un traseu care poate fi facut usor si cu copii mici si care nu dureaza mai mult de 3 ore dus-intors.
spre Saua Strunga
Pentru a ajunge la Saua Struga, incepeti drumetia din spatele Cabanei Padina si urmati traseul cu dunga rosie. In mod normal dureaza maxim 2 ore, dar cu copii, cu pauze dese, cu branza cumparata de la stana, am ajuns sa facem 3 ore pe frumoasele vai alpine.
Este un traseu minunat pe care vi-l recomand din suflet. Nu sunt portiuni periculoase pentru copii, iar peisajul este incredibil- cu cai lasati liberi, vacute, magari, turme de oi. M-am simtit ca in filmele vechi romanesti, parca acum asteptai sa apara un Margelatu’ pe cal, un Pacala, sau trupele romane trecand muntii in Transilvania. Chiar langa Saua Strunga am inteles ca a fost vechea vama intre Regatul Romaniei si Transilvania. Se mai vede un platou, unde probabil a fost granita, iar langa se observa mai multe transee aliniate- facute probabil de Armata Austro-Ungara.
APASA AICI PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII
Celor mai pretentiosi le recomand sa manance la restaurantul Hotelului Pestera, dar nu pentru ca au o mancare extraordinara si ieftina, ci pentru ca e mai elegant, are o priveliste de vis si loc de joaca pentru copii.
Cand ne-am intors spre Bucuresti, am ales sa ocolim Lacul Bolboci prin CHEILE TATARU MARE– a caror toponimie aminteste de cruzii tatari, o denumire pe care am intalnit-o in mai multe locuri din Romania: pe la Muntele Tataru de langa Cheia, pe la Chilia la Canalul Tataru, s.a.m.d. Aceasta denumire are pentru aceste chei o legenda destul de trista. Din batrani s-a pastrat povestea domnitelor care s-au ascuns de tatari in aceste chei, iar cand au fost descoperite, s-au urcat pe inaltimi si s-au aruncat in prapastie.
In Muntii Bucegi gasesti la tot pasul peisaje ce concureaza cu succes cu cele elvetiene si unde-ti poti petrece mai multe zile, fie la cort, fie la hoteluri sau la pensiuni.
Barajul Bolboci
APASA AICI PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII
Din Padina am mai ajuns cu alte ocazii si in Canionul Horoabei, care este un traseu neamenajat si care se poate face doar vara, cand este seceta si fara copii. La Varful Omu am ajuns din Busteni -urcand pe Jepii Mici si de la Cabana Piatra Arsa, iar la Babele cu telecabina de mai multe ori.
Aceasta zona a Bucegilor este incarcata de energie, si ne-a dat cea mai pura apa din lume- cea la 7 Izvoare, apoi pe Sfinx si pe Babe, legendele lui Zalmoxe, povestile cu extraterestii din Sala Proiectiilor de sub munte… Este o zona pe care nu te mai saturi s-o explorezi si care te cheama la ea neincetat…
9 Comments