Din Craiova va propun sa faceti un alt traseu interesant in Romania frumoasa. Acest traseu ajunge la Jitianu si Brancoveni – doua biserici deosebit de importante pentru istoria tarii noastre, la Sucidava- un castru roman cu o priveliste pitoreasca asupra Dunarii si la locul de intalnire dintre Olt si Dunare.

VEDETI AICI CELE MAI INTERESANTE CAZARI DIN CRAIOVA.

Prima oprire am facut-o la MANASTIREA JITIANU, o manastire ce trebuie neaparat vizitata pentru aspectul ei architectural unic, pentru istoria sa, pentru deosebitele picturi murale ce o infrumuseteaza si pentru peisajul inconjurator. 

Conform traditiei, in urma victoriei de la Rovine, Mircea Cel Batran a ridicat aici o biserica de lemn. Actuala biserica a fost ridicata in jurul anilor 1600 de catre boierii Craiovesti si este a doua biserica ca vechime din zona Craiovei.

Langa Biserica Jitianu am gasit si Duzii lui Cuza -o plantatie de duzi de pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza si un cimitir cu interesantele pietre funerare boieresti.

Al doilea obiectiv istoric de pe acest traseu a fost MANASTIREA BRANCOVENI- o manastire de mare insemnatate pentru boierii al caror nume il poarta. A fost construita de neamul Brancovenilor in jurul anilor 1500, refacuta apoi de Matei Basarab- atunci cand manastirea primeste si un aspect fortificat.

Am remarcat chiar de la sosire in acest loc, impozantul turn de la intrarea din curtea bisericii- un turn asemanator cu cele de la Biserica Brebu de langa Campina si Biserica Negru Voda din Campulung.

Manastirea Brancoveni este asezata ca intr-o caldare- fiind protejata de mici dealuri cu livezi. Langa manastire este si un mic iaz, ce-i sporeste pitoresca infatisare. Ce am mai mai retinut interesant la Manastirea Brancoveni, este ca aici este locul de bastina a lui Matei Basarab. Tot aici si-a petrecut copilaria si Constantin Brancoveanu si tot aici sunt inmormantati multi membri ai familiei sale. La aceasta manastire a fost preot si revolutionarul pasoptist Popa Sapca- cel pe care „l-am intalnit” la Manastirea Cozia si la vizitarea Sucidavei. La Manastirea Brancoveni au fost pastrate pietrele funerare ale domnitorilor Ghica Voda si Barbu Vacarescu si o parte din coloanele Manastirii Vacaresti- demolata de regimul ceausist.

Daca tot ati ajuns aici trebuie sa vizitati si Biserica Sfantul Nicolae din satul Brancoveni- o ctitorie a lui Matei Basarab din jurul anilor 1600. Aici a existat Palatul Brancovenilor si Curtea Domneasca, cu logii si colonade asemanatoare cu cele de la palatele de la Potlogi, Doicesti, Hurez si Mogosoaia. Curtea urma botul dealului si avea zid de fortificatie si sant de apa alimentat de Oltul din apropiere. Din pacate, razboaiele ruso-turce au afectat serios acest palat, iar astazi, doar un zid din spatele bisericii mai aminteste de el.

Langa orasul Corabia se afla cetatea SUCIDAVA. Aici, pe locul davei construita de tribul dacic al sucilor, romanii au construit un castru roman cu 8 turnuri, ce a avut o existenta neintrerupta pana la sfarsitul anilor 600.

Tot aici, pe timpul Imparatului Constantin, se construieste si unul dintre cele mai lungi poduri ale antichitatii, pod ce lega Sucidava de Oescus. Din pacate, din acest pod nu a mai ramas nici macar un picior, asa cum a ramas la Drobeta Turnu Severin din celebrul pod al lui Apolodor din Damasc.

Remarcabil la acest castru este fantana sapata oblic in pamant, la o adancime de 18 m, cu un tunel de 25 de metri ce duce la ea pana dupa zidurile cetatii. Tunelul este construit din caramida romana si a fost perfect pastrat pana in timpurile noastre. Castrul Sucidava are si o frumoasa priveliste asupra luncii Dunarii, iar in interiorul zidurilor sale a gazduit baile termale, cladirea cu hypocaust, precum si o biserica paleocrestina.

La iesire din Corabia, in sensul de mers inspre Turnu Magurele, m-am oprit sa fac cateva poze la Monumentul Independentei- monument ce arata locul prin care Armata Romana a trecut Dunarea si s-a angajat in Razboiul Ruso-Turc pentru obtinerea independentei Romaniei.

Acest monument seamana cu cel din Calafat si mi-a amintit de dragul nostru Carol I si de scrierile lui Alexandru Vlahuta din Romania Pitoreasca: “… un obuz cazu si se sparse la cativa pasi inaintea Domnitorului Carol- Ura! striga voios tanarul Voievod, ridicandu-si chipul in vant; un “ura!” puternic, mai rasunator decat bubuitul tunurilor, zbugni din pieptul tuturor ostenilor si muzicele regimentelor intonara imnul national…”.

Foarte aproape de Sucidava, in satul Islaz, am gasit casa revolutionarului pasoptist Popa Sapca. Aici este Islazul unde s-a citit proclamatia revolutionarilor de la 1848. Despre Islaz a scris si Alexandru Vlahuta in cartea sa Romania Pitoreasca: „Trecem prin fața Islazului, sat mare, frumos, aproape un orășel, așezat la vărsarea Oltului în Dunăre. Aici s-au sfințit steagurile revoluției de la 1848. Aici s-au strâns întâi ș-au cuvântat în fața poporului conducătorii mișcării: Eliade, Magheru, Tel, Goleștii. Afară, în Câmpia lui Traian, numită de atunci “Câmpia Regenerării”, pe pristolul încunjurat de făclii aprinse, străluceau crucea și evanghelia — simbol de jertfă și de mântuire. Norodul îngenuncheat, cântecele preoților îmbrăcați în odăjdii, lumina tremurătoare a făcliilor în razele soarelui, zornăitul
cadelnițelor, fumul de tămâie ce se ridica în aer, toate dădeau clipelor acelora o măreție deosebit de sfântă și de mișcătoare. Inimile băteau mai tare. Un sentiment nou, înălțător, de evlavie, de încredere, străbătea mulțimea. Se simțeau toți mai buni, mai tari, gata de orice jertfă, înfrățiți
întru același cuget. Un alt soare răsărise pe cer în ziua aceea de 9 iuniu. Frumoase și de neuitat sunt cuvintele inspirate pe care le-a rostit atunci, în ascultarea cuvioasă a norodului, preotul Șapcă din Celei: “Dumnezeule al puterei și al dreptății, privește pe poporul tău îngenuncheat înaintea evangheliei și crucii tale. El nu vrea alta decât dreptatea ta; ascultă și binecuvântează rugăciunea sa. Dă putere brațului său, și dușmanii tăi vor
pieri. Varsă în sânul lui curajul, în inima sa încrederea, și orânduiala în spiritul său. Dumnezeule al lumilor, tu, ce ai pus odinioară stâlpul de foc povățuitor lui Moise în pustiu, poruncește și acum îngerului tău să se coboare în mijlocul nostru și să ne povățuiască întru căile tale. Binecuvântează din înaltul cerurilor stindardele noastre, încoronate
de crucea mult iubitului tău fiu, fă-le a se desfășura pe drumul bunei orânduieli și al adevăratei glorii”… Numele acestui preot mare la suflet și iubitor de neam a rămas legat de reînvietoarea mișcare de la ’48, și țăranii
din Islaz îl pomenesc cu drag în cântecele lor:
“Să trăiască popa Șapcă,
C-a scăpat țara de clacă,
Și Goleștii câte trei,
Că ne-au dat câte-un bordei.”
Tot așa a rămas de-a pururea legat de biruințile lui Mihai Viteazu numele unui alt preot oltean, popa Stoica din Fărcaș, pe care iarăși îl cântă poporul:
“Cântă ciocârlia-n vie,
Eu credeam că-mi cântă mie.
Cântă lui popa Farcaș,
Care sare șapte pași,
Ce iese din leturghie,
Taie la turci câte-o mie.””

Daca va indreptati inspre Bucuresti, inainte sa ajungeti la Turis- actualul Turnu Magurele, puteti sa va opriti ca sa admirati confluenta Oltului cu Dunarea, iar daca va aflati cumva la ora mesei, va recomand sa incercati o minunata saramura de crap sau un peste prajit la restaurantul din portul orasului Turnu Magurele. Aici veti mai gasi si o frumoasa plaja cu baldachine si o terasa cu priveliste spre orasul bulgaresc Nicopole.

VEDETI AICI CELE MAI INTERESANTE CAZARI DIN CRAIOVA.

Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta!  Va invit in incheiere sa descoperiti si alte trasee pe harta de pe taradacilor.ro: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/