Dupa ce ne-am bucurat de obiectivele turistice gasite in orasul Arad, am pornit sa descoperim si imprejurimile acestui frumos oras. Am ales sa vizitam Conacul Bohus- unde se afla Casa Memoriala Ion Slavici si sa urcam pana la mandra Cetate Siria de pe dealul apropiat, apoi, parca era musai sa mancam tematic la Hanul Moara cu Noroc- despre care a scris Ion Slavici (chiar daca hanul actual nu este exact cel descris de Slavici) si in final ne-am continuat traseul pe la Palatul Cernovics din Macea si la Castelul Purgly din Sofronea.
Cand am ajuns in localitatea Siria, ceata ce ameninta inaltimile ne-a grabit sa urcam mai intai la Cetatea Siria si sa lasam Conacul Bohus pentru la intoarcere.
Din pacate am pierdut timpul degeaba, urcand cu greutate pana la Cetatea Siria, unde am gasit o ceata prin care nu vedeai la un metru.
Oarecum dezamagiti, am coborat sa vizitam MUZEUL ION SLAVICI SI EMIL MONTIA DIN CONACUL BOHUS – cei doi ilustri oameni de cultura care au trait in aceasta comuna. Acest muzeu este gazduit de un conac ridicat intr-un stil baroc de familia nobiliara Bohus la inceputul anilor 1800.
Cladirea muzeului este renumita pentru istoria sa- aici semnandu-se capitularea armatei maghiare in fata fortelor austriece si rusesti, in urma „Revolutiei de la 1848”, pastrandu-se aici pana astazi masuta pe care s-au semnat documentele acestui eveniment.
Salonul mare din MUZEUL ION SLAVICI SI EMIL MONTIA gazduieste o colectie de picturi realizate de artisti locali, iar in camera dedicata Revolutiei de la 1848-1849 mi s-a parut interesant sa gasesc chiar pistolul generalului armatei unguresti- cel al polonezului Bem.
Obiecte ale Revolutiei Maghiare de la 1848 am mai gasit si la Complexul Muzeal Arad, la Muzeul Secuiesc din Sfantu Gheorghe, la Muzeul Petofi Sandor din Albesti si la Muzeul National din Budapesta.
In partea dedicata marelui scriitor roman Ioan Slavici, am vazut biroul sau de lucru si mai multe obiecte personale ce i-au apartinut.
Am mai remarcat in aceasta zona macheta casei sale natale, manualele scolare de pe timpul sau si extrasul din ziarul Tribuna din Sibiu- ziar la care Ioan Slavici a fost director si pentru care a fost inchis de autoritatile maghiare.
In zona dedicata compozitorului Emil Montia, am gasit expusa camera sa de lucru, cu documentele si instrumentele sale muzicale, precum si o serie de distinctii si diplome acordate de-a lungul timpului celui ce se odihneste acum in cimitirul din sat.
MUZEUL ION SLAVICI SI EMIL MONTIA DIN CONACUL BOHUS este foarte interesant. A contat si faptul ca am intalnit aici o domnisoara ghid foarte entuziasta, bine pregatita cu informatii, un model care poate sa schimbe imaginea personalului muzeal din Romania (asa cum am mai intalnit si la Muzeul Theodor Aman din Bucuresti, la Castelul Rhedey din Sangeorgiu de Padure, la Conacul Golestilor,Vila Bratienilor sau la Conacul Balcestilor.
Program de vizitare miercuri – duminica 9-17, luni si marti inchis. Bilet 2 lei.
Am revenit a doua zi sa vedem CETATEA SIRIA, atrasi de la distanta de imaginea sa pitoreasca. In varf am gasit din nou ceata, dar nu atat de deasa ca si ieri si astfel am reusit sa vedem putin cetatea. Chiar daca astazi este o ruina, ajunsa asa din cauza trupelor austriece care nu voiau sa pastreze fortificatia, merita sa ajungeti pana aici pentru imaginea oferita asupra imprejurimilor si pentru istoria cetatii.
Construita in jurul anilor 1300, Cetatea Siria a apartinut pe rand lui Iancu de Hunedoara si fiului sau Matei Corvin. A fost asediata si cucerita de rasculatii lui Gheorghe Doja, apoi batuta cu tunurile pana la pierzare de armata austriaca.
Trebuie sa stiti ca se poate ajunge cu masina pe un drum nou asfaltat pana foarte aproape de Cetatea Siria, astfel incat nu se mai petrec doua ore pe traseul pedestru.
Ioan Slavici, cunoscut pentru opera sa celebra MOARA CU NOROC, ecranizata in perioada comunista, ne-a inspirat sa mergem sa luam masa la hanul ce poarta acelasi nume.
Am gasiti aici o atmosfera de han rustic, cu scaune sculptate deosebit si cu preparate romanesti gustoase, alese dintr-un meniu povestit cu accent ardelenesc.
La PALATUL CERNOVICI de la Macea ma gandeam sa ajungem pentru o plimbare in parcul sau dendrologic, dar vremea nu a tinut cu noi…
Intelesesem ca este administrat de Universitatea Vasile Goldis din Arad si ca pe cele peste 10 hectare de parc dendrologic vom gasi copaci monumentali de peste 300 ani, plante rare si arborele de aur sau Ginko Biloba- intalnit si la castelele Sturdza si Teleki. Am vazut la intrare ca este prezentat ca si muzeu, iar pe internet am gasit informatii despre un mic colt zoo si un loc interesant pentru copii- creat din arbusti taiati in forma unor personaje de basm si desene animate.
Am intalnit aici doar un paznic, care ne-a spus cate ceva despre palat si care ne-a lasat sa ne plimbam in voie prin gradini, dar nu am gasit coltul zoo si nici personajele de basm…
Originea palatului incepe cu familia sarba Cernovici sau Csernovics care, dupa ce primeste de la Imperiul Austriac aceste domenii, ridica aici in anii 1700 un palat. Este pierdut la carti si intra in familia Karolyi, aceeasi familie intalnita si la castelul din Carei. Aceasta familie ii da castelului o forma frantuzita, ii adauga un mare turn si isi expune blazonul unitarian (porumbelul protejat de dragon) chiar la balconul principal.
Am plecat de la Palatul Cernovici spre CASTELUL PURGLY, atrasi de poza lui gasita pe internet. Odata ajunsi aici, am aflat ca este chiar o miniatura mai stilizata a Castelului Huniazilor, fiind inspirat de acesta si construit de socrul lui Miklos Horty- conducatorul controversat al Ungariei in Cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Castelul Purgly nu se poate vizita la interior, fiind in renovare, dar voiam totusi sa-i facem o vizita si sa-i surprindem frumusetea in cateva poze. Stiam ca domeniul beneficiaza de bazine romane cu bai termale si ni s-a parut interesant sa poti beneficia de un mic rasfat la SPA chiar langa castel.
Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta! Va invit in incheiere sa descoperiti si alte trasee interesante din Romania: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/
9 Comments