Tara Vrancei, o zona istorica ce gazduieste “maternitatea cutremurelor” din Romania, este cunoscută și ca „Ţara viei şi vinului, judeţul Vrancea având cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă de vie si cea mai mare producţie de struguri din România. Am ajuns de multe ori in aceasta zona condus de pasiunea mea pentru calatorii, natura, arhitectura si istorie, atunci cand am vizitat obiectivele turistice din Focșani, Cheile Tisitei, Cascada Putna, Focul Viu de la Andreiasu, Mausoleul Mărășești și Mausoleul Soveja. De curând, in Țara Vrancei, o serie de antreprenori români competenți au intrat și în zona turismului viticol și astfel contribuie și ei la dezvoltarea și atractivitatea turistica a acestei zone.
Așa se face ca Țara Vrancei m-a chemat din nou la ea, de data aceasta pentru a vizita CRAMA PANDORA, din podgoria Cotești, pe ale cărei vinuri le-am apreciat mult în urma degustării lor la festivalurile de vinuri Rowine Cluj și Rowine București.
Eram curios să văd la fața locului cine făurește aceste vinuri- printre puținele vinuri de calitate din zona Vrancei, care este povestea lor și să aflu istoricul cramei Pandora.
Tururile cramei Pandora și degustarea vinurilor sunt ținute chiar de Florin Manoliu-oenologul cramei, un aspect care conferă o valoare ridicată acestei experiențe și o diferențiere majoră față de alte tururi de cramă. Am început turul cramei Pandora la ora programată, fără întârzieri, ceea ce mi-a intarit impresia bună avută deja despre această cramă prin vinurile lor degustate anterior. Florin a început acest tur cu un scurt istoric și ne-a completat informațiile pe care le știam deja din prezentarea online a cramei.
Tradiția viticolă a zonei este foarte veche, fapt dovedit și de ceramica geto-daca ornata cu o coadă de viță de vie ce a fost găsită în apropiere. Apoi, zona a avut o specializare viti-vinicolă atestată documentar încă din anii 1400. În perioada interbelică aici era moșia și via unui boier pe nume Nicolau, ale cărui conac și beci mai sunt păstrate si valorificate și astăzi de crama Pandora.
După ce moșia boierului a fost eliberata de I.A.S-ul comunist în care a fost naționalizata, aceasta a fost vândută de moștenitorii boierului Nicolau, și a ajuns într-un final, în anul 2019, la familia Simiz. Această familie avea deja o reputație foarte bună în zona confecțiilor, iar elitismul din acel sector au dorit să-l transfere în zona viticolă, cu super tehnologie și cu atragerea unui oenolog talentat.
Familia Simiz a infiintat societatea Pandora la începutul anilor ‘90 ca un mic atelier de producție de confecții, ce a ajuns astăzi in top 5 exportatori de confecții din România, avand două fabrici de producție- una în Focșani și una în Tecuci, o cifra de afaceri de peste 40 milioane de euro, peste 800 de angajați și clienți de top cum sunt: Karl Lagerfeld, Roberto Cavalli ,Next, Marks and Spencer, United Colors of Benetton, Sisley, Hennes & Mauritz, șamd.
Ase se face ca numele societatii de confectii Pandora a fost preluat si de crama si de vinurile create aici. Pandora a fost in mitologia greaca prima femeie de pe pamant, creata de zei ca sa intruchipeze perfectiunea. Este un nume potrivit pentru un vin bine faurit si chiar as face o analogie in acest caz si cu vestita cutie a Pandorei. Daca in cutia Pandorei Zeus a pus lucrurile rele si defectele femeii, si vinul poate sa aduca asupra omului lucruri rele, dar doar daca este consumat in exces.
În anul 2020 l-au atras de la crama Alira pe oenologului Florin Manoliu, cu care au început construcţia și dezvoltarea cramei Pandora. Si-au propus să construiasca un obiectiv turistic în sine si astfel au proiectat o cramă nouă, bine tehnologizată, modernă, la care se va adăuga în curând și un hotel.
Crama Pandora a fost proiectată special pentru turismul viticol, cu o terasă cu priveliște spre grădina japoneză cu iaz, cu suprafețe vitrate mari, cu traseu pentru turiști pe deasupra cisternelor de vin, cu două săli de degustare în care sunt amplasate fotolii confortabile, cu o masa mare prevazuta cu sertare pentru deversarea vinului ramas de la degustare.
Am început degustarea chiar din zona de producție, unde am încercat direct din cuva de inox, vinul Cuvee Pandora, un cupaj cu batonaj realizat din soiurile Chardonnay, Sauvignon Blanc, Aligote și un strop de Sarba.
Am continuat apoi degustarea în sala de la etaj, trecând pe lângă afișul de la intrare care ne transmitea ca “poveștile bune sunt în biblioteca din față”, iar cum am intrat in sala, oenologul a început să scotocească în “wine library-ul” cu frigider-ul încastrat discret în perete, dupa câteva vinuri pentru degustare, conform pachetul ales.
Crama Pandora și-a propus să facă vinuri premium accesibile și a reușit să facă acest lucru cu succes. Nu produce vinuri din multe soiuri de struguri, ci se concentrează doar pe câteva, pe care le combină cu pricepere pentru a face vinuri care să satisfacă preferințele diferite ale consumatorilor. Crama Pandora are patru game de vinuri: Premium, Lifestyle, Secrets și Stories, iar noi am trecut prin toate. Florin s-a adaptat rapid la preferințele noastre și a adăugat la degustare și alte vinuri noi. Am văzut astfel cat de bine a evoluat în sticlă un Sauvignon Blanc din gama Secrets, un vin din anul 2022 care și-a păstrat bine buchetul, tipicitatea specifica, aciditatea și un post gust prelungit. Asta înseamnă să faci un vin bun, dar și accesibil, pe care nu trebuie să-l bei neapărat anul următor producerii. Tot din această gamă am încercat și un Aligote, tot 2022, un soi din Burgundia aclimatizat foarte bine în Romania in zona Vrancei și a Dobrogei. Vinurile din gama Secrets sunt maturate în recipiente de inox timp de 6-8 luni, apoi în butoaie din lemn de stejar franțuzesc de 225 de litri pentru o perioadă de alte 6-8 luni.
Din gama Secrets am mai încercat si o Sarba, un soi romanesc obținut în anii ‘70 la Odobesti din soiurile Muscat de Hamburg și Riesling italian (iar din alte surse din Tamaioasa Romaneasca si Riesling italian). Acest soi poartă denumirea celei mai înalte culmi de lângă Odobesti, dar din pacate este cultivată de prea puțini viticultori din zona. Sarba da un vin semiaromat, cu aromă discretă, fină, un vin cu care ar trebui să ne mândrim și pe care ar trebui să-l promovăm mai mult.
Vinurile albe ale cramei Pandora sunt bine realizate, deloc simple, acestea fiind fermentate direct în lemn de stejar, la temperatura controlată, urmată de o maturare îndelungată pe drojdie fină timp de aproximativ 12 luni pana la îmbuteliere. Astfel, vinurile capătă structură fină și eleganță. Au parte de batonaj prelungit pe drojdie fină timp de 9 luni, urmată de îmbutelierea la sticlă.
Un alt aspect care contribuie la calitatea ridicată a vinurilor produse de crama Pandora este și faptul ca via este tăiată la doua corzi, sau chiar o singură coardă, pentru o concentrare mai mare a aromelor.
Am degustat apoi noile vinuri Mon Rose și Mon Blanc din gama Lifestyle. La Mon Rose se percep ușor arome de căpșuna, zmeură, fraguță, pe când la Mon Blanc am regăsit arome de iasomie, flori de câmp, busuioc. Sunt vinuri create pentru cei care preferă aromele florale și fructate, care atrag prin prospețime și care se vând bine vara, pe plajă, la terase, în cluburi.
Am trecut apoi la vinurile roșii, începând cu o Feteasca Neagra din gama Stories, un vin puțin baricat, cu tipicitatea specifică de prune uscate și condimente.
Următorul vin degustat a fost un cupaj în proporții egale de Cabernet Sauvignon și Feteasca Neagra din gama Secrets, un vin complex, baricat 10 luni in stejar franțuzesc. Pe contraeticheta am găsit informații legate de metoda de producere a acestui vin, de asocieri culinare, precum și despre aromele care ar trebui să se regăsească în miros și în gust. Gama Secrets are o etichetă razuibila, o idee inedită în lumea vinului din România. Dacă ai curiozitatea să răzuiești eticheta ca pe un loz de loterie, o să găsești un mesaj despre acest vin.
Ultimul vin degustat a fost Cuvee Pandora din gama Premium, un cupaj de Feteasca Neagra 55%, Cabernet Sauvignon 35%, Merlot 10%. Pe contraeticheta am găsit informatii utile legate de perioada optimă de consum a acestui vin și de timpul de decantare. Vinurile din această gamă poartă semnătura oenologului Florin Manoliu și sunt maturate la tanc până la 12 luni, apoi baricate în lemn de stejar până la 14 luni.
Crama Pandora are o suprafață viticolă cultivată de 45 de hectare, din care 62% sunt struguri albi și 38% sunt struguri negri.
Acestea sunt plantate cu: Sauvignon Blanc (8,6 ha), Chardonnay (8,6 ha), Muscat Ottonel (1,75ha), Șarbă (3,7 ha), Fetească Albă (1,1 ha), Tămâioasă Românească (1 ha), Plăvaie (1 ha), Traminer (0,1 ha), Fetească Neagră (6,36 ha), Cabernet Sauvignon (6,71 ha), Pinot Noir (4 ha) și Busuioacă de Bohotin (2 ha).
Am apreciat la crama Pandora și preocupările pentru mediu și sustenabilitate, resturile tehnologice, precum tescovina provenită de la presarea strugurilor fiind reintegrata în sol, folosite ca îngrășământ, iar drojdia de vin este colectată și trimisă către centrele de valorificare. Resturile vegetale rezultate în urma tăierii vițelor sunt mărunțite și reintegrate în sol.
Chiar dacă nu este de mult timp pe piață, crama Pandora țintește sus, câștigând mai multe premii la concursul VINARIUM International Wine Contest (Ediția 2024):
- MON ROSE BY PANDORA – Feteasca Neagra (2023) – Aur
- CUVEE PANDORA ROSU BY FLORIN MANOLIU – Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Merlot (2021) – Aur
- ROSE STORIES – Pinot Noir (2023) – Aur
- SECRETS – Aligote (2023) – Aur
- SECRETS – Chardonnay (2023) – Aur
- STORIES-Feteasca Neagra (2022)- Aur
- MON BLANC BY PANDORA – Sauvignon Blanc, Chardonnay, Șarbă (2023) – Argint
- SECRETS – Feteasca Neagra (2022) – Argint
- STORIES– Sauvignon Blanc (2023) – Argint
Îi felicit pentru aceste rezultate, pentru dedicarea lui Florin Manoliu și pentru modul în care au gândit această cramă. Crama Pandora este cu adevarat o poveste de succes!
Mai sunt multe de povestit despre aceasta crama, despre vie, despre procesul de vinificatie, despre vinurile lor si sunt convins ca fiecare va avea ceva de invatat cu ocazia vizitarii cramei Pandora. Pentru degustari vin si tur crama aveti la dispozitie mai multe date de contact pe website-ul cramei:
La crama Pandora vă puteți opri și atunci când sunteți în trecere spre Onești, Târgu Ocna, Piatra Neamț, Iași, Suceava și alte alte obiective din zona Moldovei sau Bucovinei.
Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta! Va invit in incheiere sa descoperiti pe harta de pe www.taradacilor.ro peste 500 de obiective turistice din Romania:
https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/
