VARFUL NEGOIU (2535 m) – al doilea cel mai înalt vârf din România după Vârful Moldoveanu (2544 m) – este mai mult decât o destinație pentru montaniarzi. Este un simbol al rezistenței, dar și al confruntării directe cu forțele naturii, iar traseul de la Bâlea Lac, pe cat este de spectaculos, pe atât este de solicitant.

Timpul total estimat (dus-întors) este de 8–10-12 ore, după cum am văzut pe unele bloguri de călătorii, dar noi ne așteptam să ne încadrăm in partea superioara, la 12 ore, cu pregătirea noastră de corporatiști, caliti în munca de birou. Am făcut până la urma în total 11:40 ore, dar cu pauze destul de dese.
Venisem din București de vineri seara și ne-am cazat la un hotel în zona, ca să nu pornim obosiți pe traseu a doua zi. Am ales Hotelul Piscu Negru pentru ca era relativ aproape de Balea Lac si pentru ca avea posibilitate de anulare pana in ultima zi. Pentru a verifica preturile si disponibilitatea la acest hotel, dar si alte cazari din zona apasa aici.
Sâmbătă dimineață am pornit de la Bâlea Lac (2.034 m) la ora 9 fără ceva, cu vreme bună și moral ridicat. Având în vedere ca începeam traseul de la puțin peste 2000 de metri ai zice ca e o diferență de nivel acceptabilă, dar nu e chiar așa, drumul fiind un rollercoaster, niște zimți de fierăstrău, cu urcușuri pe mai multe vârfuri intermediare și apoi coborâri pentru a urca iar pe alte varfuri.


De la Bâlea Lac am urmat traseul cruce roșie către Șaua Paltinu, traseu ce a durat circa 1 oră. Mai făcusem acest traseu cu copiii, atunci când am urcat puțin mai sus, până la Vârful Paltinu, așa ca ne era bine cunoscută această parte de traseu.
Urcarea e mai abruptă pe traseul cu cruce roșie, dar se poate urmă traseul dunga albastră de lângă Cabana Bâlea și traseele ce duc spre Lacul Capra. Urcarea spre Șaua Paltinu are priveliști largi asupra crestelor înalte și a Lacului Bâlea.





Etapa a doua a traseului a fost Șaua Paltinu până la Lacul Călțun, cu oprire la Vârful Laitel, un traseu cu marcaj triunghi roșu și o durată de circa 2 ore. La Vârful Laitel (2390 m) am făcut prima oprire mai serioasă. Chiar și numele este posibil să sugereze acest lucru, un loc de popas, laita însemnând bancă, băncuța.





Am pornit apoi spre Lacul Călțun, un loc cu adevărat magic. Înconjurat de stânci și tăcere, lacul devine adesea tabăra celor care aleg să înnopteze la altitudine. Am întâlnit aici turiști deja instalați cu cortul,iar pe alții care urcau către lac chiar și după ora 19:00, cu rucsacuri mari și lanterne pregătite.


Refugiul Călțun este funcțional, dar unii preferă să campeze la cort, desi pe alocuri încă s-au mai păstrat zone cu zăpadă.






În etapa a treia a traseului am pornit de la Lacul Călțun pe niște bolovani mari spre Strunga Doamnei. Am urmat același marcaj cu bandă roșie circa o oră, admirând Lacul Călțun care rămânea în spate în căldarea lui de lângă Vârful Lespezi.





Pe la Strunga Doamnei traseul devine mai tehnic, cu urcări pe stâncă, pasaje puțin mai abrupte și lanțuri de sprijin. Am urcat prin Strunga Doamnei pe un culoar îngust și spectaculos, marcat cu banda galbenă. Etapa finală, Strunga Doamnei → Vârful Negoiu l-am făcut cam în 2 ore, pe același marcaj cu bandă roșie.






Am ajuns pe Vârful Negoiu după aproximativ 6 ore. Și aici, o cruce mi-a amintit de luptatorii anticomunisti din Muntii Fagaras. Acesti munți au adapostit cea mai mare miscare anticomunista din Romania- trupele lui Arnautoiu, Arsenescu si Ogoranu- partizani despre care am aflat si la Memorialul Inchisoarea Pitesti.



Panorama de pe Vârful Negoiu e uimitoare. Spre sud-est se vede în depărtare Barajul Vidraru, iar în partea opusă, râul Olt, tăind Transilvania în două.




Pentru mult timp, Vârful Negoiu a fost considerat cel mai înalt vârf al României, înainte de măsurătorile moderne care au confirmat supremația Moldoveanului. Și dacă te întrebi de unde vine numele său, „Negoiu” derivă, cel mai probabil, din slavonescul negoi – care înseamnă „ceață densă, întunecime, negura ” – o etimologie care avea să se confirme la întoarcere pe traseu.




Speram să facem mai puțin timp înapoi, venind pe același traseu, dar, de la Lacul Călțun a început să plouă, iar pământul și pietrele alunecoase ne-au făcut să fim mult mai atenți la fiecare pas. Din păcate tot drumul de întoarcere a plouat cu fulgere și tunete, de-ți era teamă să te ții de cablurile metalice, iar pe alocuri a fost ceață deasă de nu vedeai la câțiva metri.






Totuși ne-am bucurat ca am prins vreme senină pe traseu la dus si ceva din intoarcere, iar la un moment dat, norii au lăsat să se întrevadă un apus superb.





























































































Muntele are acest dar al contrastelor, așa ca este bine să veniți aici bine pregătiți.
Sfaturi din teren și lucruri necesare:
•
Bocanci tehnici, cu aderență bună – esențiali pentru zonele stâncoase.
•
Ia haine impermeabile și o geacă de vânt. Vremea se poate schimba în câteva minute.
•
Rucsac ușor, cu apă (minim 2 litri), mâncare, frontală, folie de supraviețuire.
•
Evită traseul în condiții de iarnă fără echipament tehnic și experiență.
•
Poți face poze superbe, dar ai grijă în zonele expuse – siguranța e pe primul loc!
Am întâlnit pe traseu mulți adolescenți, dar și oameni mai în vârstă. Mi-a plăcut și ca am văzut mulți străini: cehi, polonezi, germani, unguri, bulgari, irlandezi, italieni. Probabil ca sunt atrasi aici si de zoo safari-ul gratuit de pe Transfagarasan.


In aceasta zona am mai fost cu alta ocazie la Cascada Balea, Lacul Capra, Varful Paltinul, iar pe Transfagarasan ne-am oprit la Cascada Capra, la Lacul Vidraru si in spatele Hotelului Piscu Negru la cascada cu acelasi nume.


Duminica, la întoarcerea spre București, am facut un popas în Curtea de Argeș, și cu această ocazie am vizitat și Casa Norocea- un frumos muzeu de artă și etnografie, despre care am scris pe larg AICI.




La intoarcere spre București puteți vizita din obiectivele turistice ale orasului Curtea de Arges, Cetatea Poienari, Manastirea Tutana, obiectivele turistice din Pitesti si imprejurimi, Cula Racoviteanu din Mioveni, Conacul Potlogi a lui Brancoveanu, sau va puteți abate spre Corbii de Piatra și Manastirea Robaia.
Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta! Va invit in incheiere sa descoperiti pe harta de pe www.taradacilor.ro, peste 500 de obiective turistice din Romania: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/






