Istoria CRAMEI STIRBEY incepe acum peste 300 de ani, mostenita din generatie in generatie, devenind astfel in anul 1900 proprietatea Principelui Barbu Alexandru Stirbey, nascut la Buftea in 1872, astăzi înmormântat la Capela de la Palatul Știrbey, alături de bunicul sau- Domnitorului Țării Românești Barbu Dimitrie Știrbey.
Printul Barbu Alexandru Știrbey a fost om politic, prim ministru al României, ministru de externe, numit de Regele Carol I administrator al Domeniilor Regale, consilier personal al domnitorilor Carol I si Ferdinand I. Printul Știrbey a introdus în Regatul României cultura bumbacului și a orezului și avea moșii vaste in toată tara. Producea muștar, oțet si avea o lăptărie, o moară, o fabrica de vata.
Domnitorul Tarii Romanesti Barbu Dimitrie Stirbey 
Printul Barbu Alexandru Stirbey 
Barbu Alexandru Știrbey s-a remarcat și prin contribuția sa la salvarea viticulturii din România, înființând la Drăgășani și la Buftea pepiniere de viță de vie, ca raspuns la extinderea Filoxerei- o insecta din America ce ataca vita de vie. Cercetătorii au dezvoltat atunci sistemul de altoire a soiurilor nobile europene pe portaltoii de viță americană- rezistentă la Filoxera. Doar prin această altoire s-a putut salva viticultura în Europa. In plus, Barbu Alexandru Știrbey a salvat si a promovat soiurile autohtone, așa cum reiese dintr-o scrisoare a directorul Pepinierei Știrbey- Dl. Friedrich Caspari din Mediaș.
La Drăgășani se afla crama veche a Printului Barbu Alexandru Știrbey, naționalizată in 1949, atunci când Viile Știrbey au ținut de IAS Drăgășani.
In anul 2001 viile și crama au fost restituite moștenitoarei Ileana- nascuta Costinescu- nepoata Prințesei Maria Știrbey, care a fost fiica Printului Barbu Alexandru Știrbey.
Ileana Kripp 
Printul Barbu Alexandru Stirbey 
Printul Barbu Alexandru Stirbey si fiicele sale 
Ileana a fugit din tara in 1969 și s-a întors in 1997 in luna de miere, atunci când s-a căsătorit cu Baronul Jakob Kripp. După retrocedarea cramei, cei doi soți s-au decis sa păstreze viile de la Drăgășani si sa continue munca Printului Barbu Alexandru Știrbey. Fratele lui Jakob deține doua crame din Germania și i-a pus in legătura cu Olivier Bauer- astăzi oenologul Cramei Știrbey.
Ileana și Jakob Kripp au continuat cu devotament munca Printului Barbu Alexandru Știrbey. Au renovat clădirea cramei- construită la 1900, au dotat-o cu tehnologie modernă si s-au concentrat pe promovarea vinurilor facute din soiuri autohtone.
Când au venit prima data la crama, au găsit plantate preponderent soiuri românești- Crâmpoșie, Fetească Regală, Tămâioasa, soiuri pe care le-au păstrat și la care au adăugat soiuri originare din Drăgășani, cum sunt: Novac-ul și Negru de Drăgășani. Au fost printre primii podgoreni de după 1990, care s-au concentrat pe soiurile tradiționale, contribuind astfel la salvarea patrimoniului viticol românesc, in contrast cu tendinta acelor ani, cand multe vii au fost replantate cu soiuri internaționale.
La data vizitării cramei se aflau acolo și soții Ileana și Iakob Kripp, iar aceștia au ținut sa ne facă personal turul cramei și sa ne povestească despre istoria familiei. Am fost onorati si incantați totodata de acest privilegiu si ne-am bucurat ca i-am cunoscut personal pe cei doi proprietari. Mi-au inspirat o elegantă desavarsita, bunătate si o dragoste nemarginita pentru tradițiile românești si pentru România. Mi-au amintit de Regele Carol I și de Regina Maria- străini care au iubit mult România si care au strabătut tara asta in lung și-n lat ca sa o cunoasca, care au luptat pentru ea, si care i-au promovat cu entuziasm traditiile.
Am aflat in cadrul turului ca cea mai mare suprafața a cramei este cultivata cu Crâmpoșie- blazonul Regiunii Dragasani si totodata si al Domeniului Prince Știrbey.
Celelalte doua vinuri specifice Podgoriei Drăgășani, sunt Negru de Drăgășani si Novac-ul, iar din aceste doua soiuri a fost creată Gama Genius Loci- gama prin care aceștia doresc ca spiritul locului, sa se regăsească in vinurile lor, pentru ca solul, climatul, flora și fauna influentează via. Am simțit spiritul locului cum am ajuns la Crama Știrbey, care este amplasată in mijlocul viilor, pe un deal înalt si este înconjurată de vegetație abundentă, plină de vietati. Se auzea in apropiere strigatul unui fazan, o radasca se învârtea pe deasupra noastra ca o drona, albinele zumzaiau de zor si furnicuțele harnice alergau in toate direcțiile. Și la Crama Știrbey am întâlnit la fiecare capăt de rand câte o tufa de trandafiri, pusă acolo special pentru depistarea timpurie a unor boli, care s-ar putea propaga la vita de vie.
Am aflat ca la Crama Prince Știrbey s-a vinificat prima dată in 2004 un vin de soi pur de Negru de Drăgășani. L-au lansat în 2006, după un an de învechire în butoaie. Din Negru de Drăgășani sunt create la Crama Știrbey doua variante de vinuri, “doi frați diferiți”- unul mai mare și altul mai mic. “Cel mai mare, bine educat și cuminte, ca și strămoșii lui din generațiile anterioare, a primit o bursă de studii de un an de zile la facultatea de Butoi, câștigând diploma „summa cum laude“ și punându-și primul, cu mândrie, titlul de „Rezervă“ pe etichetă. Fratele lui mai mic, vesel, foarte emotiv, plin de umor și farmec, imediat după terminarea școlii elementare din Inox, a preferat să descopere lumea încă din tinerețe, îmbarcându-se în sticle la vârsta de 6 luni, în căutarea iubitorilor și a iubitoarelor de buchete de flori și fructe, de arome intense și proaspete, cu care l-a dotat natura din belșug.”
Traseul a continuat cu zona cuvelor de inox-“maternitatea vinului”, unde, Domnul Kripp ne-a explicat cât de importantă este curățenia pentru vin și a comparat vinul proaspăt cu un bebeluș- care este fragil, și care poate lua orice boala in primele sale momente de existența.
In zona butoaielor de lemn am aflat ca, pentru a nu influența gustul Vinului Novac- care este un vin mai fin, se folosește un butoi mai mare, de 400 de litri, iar pentru celelalte vinuri se folosesc butoaie de 300 și de 200 de litri.
Am degustat la Cramele Știrbey si un extraordinar spumant extra brut, vinificat din struguri de Crâmpoşie- o băutura obţinuta prin metoda tradiţională “Champenoise”, cu 30 de luni de învechire în sticlă. In gama spumantelor mai au si un Rosé Brut, vinificat din struguri de Novac rezultat din învechirea pe drojdie, în sticlă, de 48 de luni – un vin foarte aproape de un Champagne adevărat. Avem produse foarte bune in România, cu un raport calitate/preț imbatabil, dar din păcate mulți romani nu le cunosc, și atunci aleg produse de 3 ori mai scumpe…
Etichetele Vinurilor Știrbey mi-au transmis elegantă și prestigiu- prin numele nobil, vechi și prin blazonul autentic, dar au și culori tinere și intense- care simbolizează ceva nou, “creat dintr-o rădăcină veche – o renaștere a unei tradiții”. Culorile de albastru, roșu și auriu sunt la fel pe toate etichetele Vinurilor Știrbey, dar in schimb, o culoare se schimbă de la un vin la altul, deoarece reflectă caracterul soiului din fiecare vin în parte. Caracterul Vinului Prince Știrbey Cabernet Sauvignon se reflectă în culoarea mov a etichetei, cel al Vinului Sauvignon Blanc are o etichetă reprezentată printr-un argintiu -care denotă eleganță, iar cel al Vinului Fetească Regală are o etichetă reprezentată prin verdele care te poartă cu gândul la prospețime.
Am mai aflat de la Domnul Kripp și de zicala “Gordanul umple budanul, iar Crâmpoșia da tăria”, precum și de existența altor soiuri indigene, cum sunt: Crăcana, Braghina, Coarna Roșie, Plavana, Gordin, Gordan Mare, Ceauș- Negru Moale și Negru Vârtos- soiuri care mai exista in România, dar pe care nu le-a înmulțit încă nimeni intr-o pepiniera.
Respectul fata de istorie s-a văzut la Familia Kripp și in faptul ca au păstrat denumirile vechi ale viilor. Viile Bengescu și Moraru- au păstrat denumirile avute pe timpul Printului Știrbey, iar viile Tiberie și Pencovici- achiziționate mai recent, au rămas cu denumirile vechilor proprietari.
In căutarea istoriei Domeniului Știrbey au adunat din toate colțurile țării o serie de carti poștale, ziare, caricaturi și etichete vechi, pe care le-am putut cerceta aici. Am văzut intr-un meniu vechi, ca Vinurile Știrbey se serveau la Casa Capsa, in faimosul Orient Expres si la mai multe hoteluri, și ne-am amuzat cu o serie de reclame de la 1900- unele semnate de pictorul Francisc Sirato, născut in Craiova, pe ale cărui opere de arta le-am admirat in Muzeul de Istorie Carol I din Brăila, in Casa Memoriala Tudor Arghezi și in Casa Memoriala Liviu Rebreanu din Bucuresti.
Locul de degustare era atent decorat-cu o scoarța olteneasca ce înfrumuseța un perete, cu ulcele de lut, o biblioteca elegantă, un samovar ce a fost transformat in lampa. A fost un tur minunat si special totodata! Ne-am simțit de parca am fost in vizita la doi prieteni buni. Am povestit, am degustat vinuri, iar la final nu ne mai venea sa plecam de pe terasa cu vedere spre Raul Olt. Pentru povestea sa nobila și pentru vinurilor sale extraordinar de bune, Crama Prince Știrbey a devenit pentru noi o crama de suflet, o crama etalon, pe care va recomand cu tărie sa o vizitati atunci cand ajungeți in zona Orasului Drăgășani.
Familia Știrbey a contribuit la istoria națiunii romane cu o reputație excelenta, iar vinurile Știrbey sunt demne de aceasta reputație. Cu siguranța nu dai greș atunci când cumperi in vin de la Știrbey.
Pentru programări tur de crama și degustari vinuri, contactați Domeniile Prince Știrbey la adresa: https://stirbey.com/vizita-crama/
De aici puteți vizita Mănăstirea Calui a Fraților Buzești, Conacul Nicolae Titulescu, Mănăstirea Brancoveni- locul unde a copilărit Constantin Brâncoveanu, Muzeul Câmpiei Boianului și Satul Gumelnitean, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Mamu, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Govora, Conacul Bălceștilor, Salina Ocnele Mari și nu foarte departe obiectivele turistice din Caracal, Craiova, Pitesti, Ramnicu Valcea.
Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta! Va invit in incheiere sa descoperiti si alte trasee interesante pe harta de pe taradacilor.ro: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/
