CASA MEMORIALA TUDOR ARGHEZI se afla pe un mic deal in sudul Bucurestiului, acum o insula de case inconjurate de blocuri. Strada Martisor pe care se afla acest muzeu, a preluat la sugestia lui Arghezi numele obiceiului romanesc.
Ca sa ajung la casa scriitorului, am intrat pe aleea lunga, mărginită de o livada de ciresi si pana sa ajung la ea, am aflat de pe panourile afisate pe gardulet o multime de informatii despre viața lui Arghezi.
La pasul băiatului meu am aflată că Arghezi a fost și călugăr la Manastirea Cernica, motiv pentru care, casa a fost construita sub forma unei cruci. Si ca sa sublinieze si mai mult legatura cu lumea bisericeasca, am gasit la portita in loc de sonerie o toaca, ca la bisericile ortodoxe.
In curtea CASEI MEMORIALE TUDOR ARGHEZI am gasit cusca faimosului catel Zdreanta, despre care am invatat la școală si despre care a aflat baiatul meu pe mașină, când i-am citit poezia. Din filmul văzut ulterior în tipografia casei, am aflat că Zdreanta mai avea câțiva companioni: pe Zgaibar, Tuchi, Clopoțelul Casei, Cioara, catei care se pare ca nu erau atat de faimosi ca el…
In fata usii de la intrare te intampinau cativa trovanti. Erau micuti, nu atat de spectaculosi ca cei de la Valcea sau Buzau.
Am inceput turul CASEI MEMORIALE TUDOR ARGHEZI cu entuziasm si cu sentimentul de curiozitate caracteristic, urcand pe scarile de lemn pana la etajul intai. Casa a fost pastrata asa cum a lasat-o marele scriitor, cu mobilierul si obiectele personale, toate avand cate o poveste. Am descoperit pe peretii casei tablouri si sculpturi realizate de artisti consacrati: Sirato, Darascu, Oscar Han. Mi-au atras atentia si mobilierul cu initialele lui Tudor Arghezi si o masca de gaz folosita de scriitor in Al Doilea Razboi Mondial.
Despre Tudor Arghezi am aflat ca a fost inchis de doua ori pentru pamflete politice, care nu au convenit conducerii de la acea vreme- in Primul si Al Doilea Razboi Mondial si, la fel ca si Mihail Sadoveanu, s-a bucurat de avantaje în timpul regimului comunist de dupa Gheorghiu Dej. Unul dintre poemele lui- “Flori de mucigai”, a fost inspirat din aceste intemnitari. Am mai aflat ca Tudor Arghezi era de fapt pseudonimul sub care scria Ion Nae Theodorescu, nume preluat de la denumirea veche a Argesului- „Arghesis”, iar Tudor de la numele sau adevarat- Theodorescu. A avut 3 copii: Eli Lotar, Barutu Arghezi si Mitzura Arghezi. Primul a fost faimos in Franta, pentru cinematografie si fotografie, dar Tudor Arghezi nu s-a casatorit cu mama lui Eli. Barutu a urmat si el calea tatalui sau, devenind scriitor, iar Mitzura a fost actrita si pictorita. Numele Mitzurei apare in titlul poeziei lui Tudor Arghezi: “Povesti de adormit Mitzura”.
Pe stanga, cum iesi din casa, se afla tipografia lui Argezi, apoi mai in fata mormintele familiei si prisacile de albine care au inspirat poezia Prisaca.
Program de vizitare: Luni – inchis. Marti – Duminica: 10:00 – 18:00 (01 martie – 31 octombrie) / 09:00 – 17.00 (01 noiembrie – 28/29 februarie). Cost bilet: 4 lei.
Vino sa vizitezi Martisorul cu copilul tau, daca vrei ca acesta sa invete de Zdreanta de la sursa si sa asocieze cuvantul cu catelul lui Arghezi, nu cu vorbele lui Gigi Becali…?
Am adaugat astfel si CASA MEMORIALA TUDOR ARGHEZI pe lista caselor memoriale pe care le-am vizitat pana acum, alaturi de casele Minulescu, Rebreanu, Goga, Blaga, Creanga si Caragiale.
Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie culturala! Pentru alte obiective turistice si istorice din Bucuresti va rog sa cititi articolele din meniul: https://www.taradacilor.ro/category/obiective-turistice-in-bucuresti/
5 Comments