POARTA SUFLETULUI ȘI CRAMA SÂNTU. Turism oenologic și degustare de vinuri în Transilvania

Când am ajuns în satul Sântu, am descoperit un loc liniștit, ideal pentru o evadare de turism oenologic și viticol. Numele așezării Sântu vine de la un călugăr, un „sfânt”, care a sihăstrit aici în trecutul îndepărtat. Acest sat se află lângă Reghin, la 40 de km de Târgu Mureș, pe drumul ce duce spre Bistrița.

CRAMA SÂNTU a apărut în peisajul viticol relativ recent, în 2019, la inițiativa unui avocat din Târgu Mureș, care a dorit să reînvie tradiția viticolă a satului său natal. Așa se face că a cumpărat inițial o clădire din anii ’50 în care a funcționat în trecut un centru pentru activități agricole și apoi o distilerie.

A renovat apoi tot ce a găsit aici, folosind cărămidă veche și recondiționând elementele vechi, până a transformat locul într-un spațiu potrivit pentru o cramă. A apelat la artiști locali pentru a transforma locul într-un altar al vinului, folosind fier forjat cu motive de viță de vie și struguri, picturi murale, fântână din sticle de vin, ș.a.m.d.

Oenologie și terroir: De la Lechința la Cotești

A plantat pe dealul de lângă cramă în jur de 3 hectare de viță de vie, preponderent cu struguri pentru vin alb, iar pentru vinul roșu a cumpărat o podgorie de circa 1,5 hectare în Cotești, Vrancea.

Vinurile albe ale CRAMEI SÂNTU poartă apelațiunea podgoriei Lechința, în timp ce vinurile roșii sunt obținute din strugurii aduși din zona Cotești, dintr-o vie veche de 25 de ani.

Turul cramei

Am început turul cramei în vie, cu o scurtă plimbare pe drumurile „Foișorului” și „Trandafirilor”, drumuri care duceau spre parcelele „La Mure” și „La Cruce” și am admirat cu această ocazie de sus, satul crama.

CRAMA SÂNTU are mai multe zone de degustare, ce se folosesc în funcție de numărul vizitatorilor, de preferințele acestora sau de anotimp. Se poate face degustarea afară, în zona de relaxare aflată sub o salcie bătrână, într-o sală principală – care dă spre turnul simbol al cramei – sau într-o sală elegantă mai mare, cu priveliște spre o pășune alăturata.

Unul dintre punctele de atracție pe care le-am vizitat a fost turnul cramei. De la ferestrele sale am putut admira direct dealul cultivat cu vita de vie și mulțimea de tablouri expuse pe pereții turnului.

Accesul în turn se face prin sala principală de degustare, sală ce a fost amenajată într-un stil eclectic- o combinație de club englezesc cu salon franțuzesc și tablouri realizate cu teme și stiluri diferite.

Degustare vinuri și asocierea culinară

Etichetele vinurilor au trimitere religioasă (Psalm, Potir, Pustnic) si au fost inspirate de istoria și numele satului, iar pe clădire am văzut motto-ul: Nihil sine Deo – Nimic fără Dumnezeu, care este și motto-ul Casei Regale a României.

Psalm este un  Sauvignon Blanc din 2025 cu care am început degustarea, iar Potir este un cuvée alb din 2025. Roze-ul a fost realizat din Pinot Noir, dar nu l-am încercat cu această ocazie și am trecut direct la vinurile roșii, care sunt preferatele mele. Pustnic este un vin roșu realizat din Fetească Neagră și Merlot. Mi s-a părut că are arome de condimente orientale și fructe roșii, pe când Purpura este un cupaj roșu din Fetească Neagră, Merlot și Cabernet Sauvignon, unde am găsit note de prune, cireșe amare și un postgust prelung. Ambele vinuri roșii sunt complexe, maturate între 9 și 12 luni. Pentru crearea vinurilor sale, CRAMA SÂNTU colaborează în prezent cu oenologul Lorena Deaconu, pe care am întâlnit-o la cramele DAR/Rhein.

Experiența a fost completată si de faptul că vinurile au fost asociate cu un platou cu brânzeturi și mezeluri, miere si gem de ceapa, diverse semite si saratele, care au scos în evidență aromele din pahare.

Denumirea „Poarta Sufletului” de pe eticheta acestor vinuri cred că are mai multe semnificații:

– În primul rând, face trimitere la faptul că este un proiect de suflet pentru avocatul din Mureș care a dorit să realizeze ceva pentru satul său natal, să dăruiască ceva locului în care a copilărit,

– Apoi, este despre pasiunea pusă la crearea acestui loc, nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării,

– Nu în ultimul rând, cred ca este vorba de implicarea în acest proiect a întregii familii: fiica, cumnata, nepoata, care ne-au primit foarte frumos și ne-au povestit cu drag de fiecare colțișor al cramei.

Pachete de degustare, evenimente și rezervări

CRAMA SÂNTU nu este doar un loc de producție, ci un hub activ pentru turism viticol în Mureș. Aici există mai multe pachete de degustare adaptate pentru vizitatori, iar locația organizează și evenimente diverse (întruniri, teambuilding-uri, evenimente private sau de socializare).

Dacă vreti să aveti o astfel de experiență și să aflati povestea locului la fața locului, puteti face rezervări direct pe site-ul oficial Crama Sântu.

Ce poți să vizitezi în zonă

Turismul oenologic sau viticol este în plină dezvoltare în România, iar atunci când vizitați obiectivele turistice dintr-o anumită zonă, vă recomand să includeți în traseele voastre și vizita la o cramă. În felul acesta, pe lângă istoria, arta, arhitectura și frumusețea descoperite în aceste locuri, o să aflați și despre băuturile tipice zonei, eventual în combinație cu mâncărurile de aici. Călătoriile istorico-turistice în Transilvania se asociază perfect cu cele gastronomice și cu noblețea unui vin local.

De aici ajungeți ușor la: Târgu Mureș și la Reghin, la Castelul Teleki din Posmus, biserica Herina, lacul Colibita, orasul Bistrita cu obiectivele sale turistice, Castelul Arcalia, Castelul Teleki din Gornesti, Castelul Kemeny, Castelul Bornemisza din Gurghiu, Cabana Regala din Lapusna, Castelul Rhedey si Statiunea Sovata. 

Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta! Va invit in incheiere sa descoperiti si alte trasee de pe harta taradacilor.ro: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/