Din orasul Targu Mures va recomand sa ajungeti si in Valea Gurghiului, o zona deosebit de pitoreasca, care se va gasi bucuroasa sa va gazduiasca cat mai multe zile. In traseul meu spre Valea Gurghiului am intalnit frumosul Castel Baroc Teleki, apoi Castelul Gurghiului sau Rakoczy-Bornemisza- situat la baza fostei Cetati a Gurghiului, iar in final, am ajuns la Cabana Regala de la Lapusna– un loc vazut inainte doar in pozele Familiei Regale a Romaniei.

De la Targu Mures pana la Gornesti- unde se afla CASTELUL TELEKI, nu sunt decat 18 km. Chiar la poarta de la intrare in CASTELUL TELEKI am gasit un panou pe care era trecut un numar de telefon, la care am sunat de indata pentru vizitare.
Pana sa ni se raspunda la telefon am facut cateva poze in parcul alaturat, unde stateau mandre cateva monumente funerare secuiesti, pe care le-am analizat conform informatiilor obtinute in urma vizitei la Castelul Rhedey din Sangeorgiu de Padure.


Dupa cateva minute ne-a raspuns la telefon chiar contele Teleki- mostenitorul familiei. Contele, care locuieste chiar aici impreuna cu familia sa, s-a aratat foarte dispus sa ne prezinte CASTELUL TELEKI si istoria lui. Inalt de statura si cu o atitudine lipsita de trufie- asemenea unui conte modern, contele Teleki ne-a facut marea onoare ca sa ne prezinte chiar el domeniul.
Am pornit spre CASTELUL TELEKI pe aleea strajuita de copaci inalti, admirand statuile ce decorau gradina, podul medieval si iazul cu podet. Podul si iazul faceau parte in trecut din sistemul defensiv al castelului, cu sant de apa aprovizionat de raul Mures.


Se pare ca si acest castel face referire la zilele anului, prin numarul ferestrelor sale, asa cum am vazut si la Castelul Ugron sau „Castelul Anotimpurilor” din Zau de Campie.
CASTELUL TELEKI a fost ridicat in anii 1700 in stilul Grassalkovich- un baroc auster, specific unguresc, creat mai ales in zona Godolo.

Plin de intrebari am savurat fiecare detaliu, de la blazoanele familiei si decoratiunile murale interioare, la sobele de teracoata, fotografiile de familie si panourile informative.


Contele Teleki ne-a aratat statuile parcului si ne-a explicat ca gresia din care erau realizate trebuia intretinuta cu o ceara, lucru neglijat in perioada comunismului, ceea ce a daunat mult statuilor. Ne-a prezentat apoi o parte dintre vedetele parcului dendrologic, un stejar – plop si arborele de aur/golden tree sau arborele de Gingko biloba. Arborele de Gingko-biloba este interesant pentru ca isi pierdele frunzele aurii intr-o singura noapte si creeaza cel mai frumos covor de frunze. L-am mai intalnit la noi in tara la Palatul Cernovici de la Macea, la Castelul Sturdza si la Vila Golescu din Campulung.




Castelul Teleki a fost devastat de armatele rusesti venite sa inabuse revolta ungureasca de la 1848, iar in anii comunismului, ca multe alte asemenea monumente, a fost un spital de TBC si inca mai pastreaza aceste urme…

In momentul de fata CASTELUL TELEKI are mare nevoie de renovare, contele incercand sa obtina fonduri europene, dar pana atunci, organizeaza aici diverse evenimente. Nu se percepe o taxa de intrare, dar esti rugat daca poti, sa faci o mica donatie pentru intretinerea castelului, asa ca va incurajez si pe voi sa-l vizitati!




Incarcati de un sentiment de incantare- pentru ca am reusit sa vizitam Castelul Teleki, am plecat mai departe spre CASTELUL RAKOCZY-BORNEMISZA DIN GURGHIU, un alt obiectiv turistic interesant al judetului Mures.
La poalele Cetatii Gurghiului, pe un domeniu ce a apartinut lui Iancu de Hunedoara si lui Matei Corvin a fost ridicata in anii 1300 o cetate, ce a fost distrusa de catre austrieci in Razboiul Curutilor. Apoi, in anii 1600, cand domnea principele transilvanean Gheorghe Rakoczy I, s-a ridicat pe acest loc un conac de vanatoare. Ulterior, domeniul ajunge in posesia familiei Bornemisza, care mareste constructia si creaza o gradina englezeasca si un parc dendrologic- cu copaci adusi din toate colturile lumii. Revolutia de la 1848 ii aduce devastarea, probabil datorita faptului ca era in stapanire austriaca, renascand apoi ca si refugiu de vanatoare al printului Rudolf al Austriei, Ungariei si Boemiei. La sfarsitul anilor 1800, domeniul este transformat intr-o scoala silvica.

Chiar daca nu am reusit sa vizitam la interior CASTELUL RAKOCZY-BORNEMISZA DIN GURGHIU, castel care-ti impune respect prin alura sa, ne-am bucurat de oprirea facuta aici. Ne-a placut curtea castelului dezmierdata de soare si incununata cu statui reprezentand sfincsi si lupi imbratisati si am savurat gradina englezeasca si plimbarea placuta prin parcul dendrologic.







Nu am mai avut timp sa urcam dealul ca sa vedem ruinele Cetatii Gurghiului, asa ca am pornit mai departe catre urmatorul obiectiv. Am trecut prin Ibanestii care ne dau telemeaua cu nume protejat si am ajuns in Lapusna– unde cautam cu privirea fabrica care naste gustoasa bere artizanala. Nu am zarit-o si am continuat mai departe prin “Valea Regilor”, mergand de-a lungul raului pitoresc pe un drum forestier strajuit de brazi semeti. Am ajuns intr-un cadru de basm, la niste porti care ne sugerau ca suntem unde trebuia, dar care erau inchise.
Desi CABANA REGEASCA DE VANATOARE de la Lapusna este inclusa in circuitul turistic, singurul indicator gasit la drum era cel catre Biserica Sfantul Nicolae… Pentru ca nu am gasit deschisa porta spre curtea cabanei si pentru ca stiam ca si bisericuta face parte din ansamblu ei, am intrat mai intai sa vizitam bisericuta.

Am ajuns astfel intr-un cadru ce-ti inspira imaginea Raiului si am gasit pioasa bisericuta, construita in anii 1700. Aceasta biserica a fost adusa aici dupa ce a fost cumparata de Familia Regala a Romaniei dintr-un sat romanesc.






Dupa vizitarea Bisericii Sfantul Nicolae din Lapusna, am facut dreapta la pas, pe langa gardul bisericii, unde, trecand peste un podet, am intrat in curtea Cabanei Regale de la Lapusna. Am parasit locul ce pastra linistea eterna si ne aflam acum in locul pe care au pasit Regii Romaniei, Familia Ceausescu si mai marii lideri comunisti. Constructia Cabanei Regale Lapusna a inceput de pe timpul Regelui Ferdinand, dar a fost finalizata doar pe timpul lui Carol al II –lea, gazduind-o aici si pe Regina Maria. Cabana Regala Lapusna i-a „cunoscut” la vanatoare pe Nicolae Ceausescu si pe liderii comunisti ai URSS, Iugoslaviei si Bulgariei- Hrusciov, Tito si Jivcov.
Ce loc incarcat de istorie! Asta il face sa fie atat de special, impreuna cu arhitectura sa si cu frumusetea locului ce-l inconjoara.
Dupa ce am trecut printr-un tunel de brazi, am zarit scarile cunoscute din pozele Familiei Regale.
Constructia din lemn a cabanei a fost inspirata din stilul prusac, asemenea Pelesului, un stil care-i amintea cu drag lui Carol I de constructiile de pe plaiurile sale natale.



Am intrat apoi pe usa principala a Cabanei Regale Lapusna, usa ce era infrumusetata cu vitralii ce reprezentau scene de vanatoare. Am remarcat pe un perete trofeul de vanatoare a lui Ceausescu – cel care a detinut mult timp un record al Romaniei. Mi-au atras apoi privirea sobele de teracota unicate- facute la Viena, lemnul sculptat in cele mai frumoase forme si tavanul casetat pictat, aflat in dormitoarele regale.








Dupa ce am vizitat Cabana Regala Lapusna ne-am oprit sa degustam berile artizanale de la Lapusna- unele dintre cele mai bune beri gustate in viata mea.

De aici puteti ajunge la Reghin si apoi la CRAMA LILIAC, unde o sa aflati si despre faimoasele vinuri de Lechinta. Calatoriile istorico-turistice in Transilvania se asociaza perfect cu cele gastronomice si cu nobletea unui vin local. CRAMA LILIAC se afla in inima Ardealului, in podisul Transilvaniei si renumita podgorie Lechinta- aflata in judetele Bistrita Nasaud si Mures. Este o crama tip boutique, mica, dar plina de farmec, cu inceputuri de la 2010, atunci cand un cetatean austriac a decis sa duca mai departe traditia sasilor transilvaneni in cultivarea vitei de vie si obtinerea vinului. Se pare ca vinul din zona Lechinta era cunoscut de mult de austrieci, fiind preferat chiar de casa imperiala austriaca. Numele si imaginea brandului Liliac- The wine of Transilvania a fost inspirat de legendele Transilvaniei. Chiar Bram Stocker in cartea Dracula a mentionat un vin auriu, pe care-l consuma faimosul vampir, iar zona Transilvaniei se lauda cu cele mai bune vinuri albe din Romania.
Sper ca v-a placut traseul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta! Va invit in incheiere sa descoperiti si alte trasee interesante din Romania: https://www.taradacilor.ro/2016/02/28/tara-dacilor-pe-harta/

11 Comments