LA CASTELUL BANFFY, DABACA, GHERLA SI DEJ

Obiective turistice in Dej, Romania, Complex Balnear Toroc, apa sarata

Din frumosul Cluj va recomand sa mergeti la Parcul Balnear Toroc, iar la intoarcere sa faceti un tur pe la Castelul cu Inorogi de la Kornis, sa vedeti opera marelui pictor Rubens de la Gherla sau Armenopolis, sa ajungeti la faimoasa Manastire Nicula de unde s-a raspandit tehnica pictarii pe sticla in Transilvania, la Cetatea Dabaca a cneazului valah Gelu si la Bontida la faimosul Electric Castle.

Obiective turistice in judetul Cluj, Cetatea Dabaca, Electic Castle, Dej, parcul Balnear Toroc, Castelul Kornis sau cu Inorogi,

Micutul oras DEJ merita o scurta plimbare pe stradutele sale cu case sasesti, ce inconjoara simbolul orasului BISERICA CALVINA, construita in anii 1400.

Orasul este situat la confluenta raurilor Somesul Mare cu Somesul Mic si a fost locuit din cele mai vechi timpuri, inainte de daci si de romani, care au construit aici Castrul de la Samum, din comuna Caseiu. Dupa infrangerea cnezatelor valahe de catre unguri, incepe din anii 1.100 dezvoltarea sa de catre sasi. Un lucru interesant pe care nu-l stiam a fost faptul ca, orasul Dej a fost resedinta judetului Somes, din 1925 pana in anii 1950.

Obiective turistice in DejDupa ce ati dat o tura mergeti sa va bucurati de baile sarate de la COMPLEXUL BALNEAR TOROC iar daca timpul nu va sta in cale va recomand sa vizitati si SALINA DEJ.

Complexul de la Toroc nu este atat de intins si de frumos ca cel de la Baile Figa. Acesta are doua bazine cu apa sarata si trei bazine cu apa dulce, din care unul este pentru copii mici. Intrarea costa doar 15 lei ca si la Baile Figa, iar sezlongurile sunt incluse in pret.

Atras de doi unicorni magici am mai vizitat langa Dej si ruinele Castelului Kornis.

Castelul Kornis, unicorn

Trebuie sa stiti ca in prezent unicornii sau inorogii CASTELULUI KORNIS sunt ascunsi  intr-un depozit, din cauza unei tentative de furt ce a avut loc in toamna anului 2016…Chiar daca sunt proprietate privata consider ca acestia puteau fi dati in grija unui muzeu, in care oamenii sa se mai bucure de ei, iar in acest mod sa fie si reconditionati. Consider deasemenea si ca legile noastre sunt prea blande cu proprietarii acestor monumente, care au fost retrocedate si acum sunt lasate in paragina. Dupa parerea mea trebuiau puse conditii si penalizari pentru cei care nu-si ingrijesc monumentele…Daca nu au posibilitatea, atunci trebuie sa le vanda iar pana atunci sa incaseze amenzi…

Blazonul cu unicorni al familiei Kornis l-am mai vazut la Cetatea Malaiesti din Hateg, acolo unde cnezii romani maghiarizati s-au inrudit la un moment dat cu familia maghiara Kornis.

Principalul obiectiv turistic din GHERLA este Biserica Armeano-Catolica. Aceasta este faimoasa pentru ca gazduieste un tablou al marelui pictor Rubens, pictor pe care mai puteti sa-l vedeti in Romania la Muzeul Brukenthal din Sibiu si la Muzeul National de Arta din Bucuresti.

Regele austriac in incercarea de a-i catolici pe armenii veniti din Moldova in acest oras transilvanean, undeva dupa anii 1500, le-a daruit acestora un tablou realizat de marele pictor Rubens, numit “Coborarea lui Isus de pe cruce” si acestia l-au adus mandri la Gherla si l-au pus in altar.

 

Interesant este si faptul ca, in aceasta perioada orasul Gherla s-a mai numit si Armenopolis, iar in felul acesta se releva evident populatia majoritara a orasului. Am mai intalnit in Transilvania o alta comunitate importanta de armeni, in orasul Dumbraveni, de langa Medias, un oras pe care o sa-l prezint in alt traseu din Tara Dacilor.

Teritoriul orasului a fost locuit inca din antichitate, apoi de catre daci iar dupa cucerirea lor, romanii au ridicat aici un castru militar. In anii 1200 orasul este mentionat prima data documentar iar in anii 1500 se ridica Cetatea Gherlei. Cel mai important edificiu al orasului, Cetatea Martinuzzi, nu a fost transformata din pacate in muzeu ci a ajuns sa fie renumita puscarie de la Gherla.

In oras se mai poate vizita si Muzeul de Istorie Gherla, dar la care eu nu am mai reusit sa ajung, ramanand in asteptare pe lista pentru o alta revedere. Mi-a atras atentia spre plecare o mica biserica interesanta a carei intrare era pazita de doua statui a unor prelati catolici.

Aproape de Gherla se afla si MANASTIREA NICULA si daca tot am ajuns in zona, am zis sa mergem sa o vizitam si sa aflam motivul faimei sale. La inceput a fost doar o biserica de lemn construita in anii 1500, biserica ce a preluat numele pustnicului Nicolae retras in zona. Aceasta a ars la un moment dat, motiv pentru care s-a adus aici o alta biserica de lemn, dintr-un sat care si-a construit o biserica mai mare.

In curte s-a mai ridicat ulterior, in anii 1800, o biserica de piatra cu o arhitectura catolica, care pastreaza la interior Icoana Fecioarei Maria facatoare de minuni.

Biserica de lemn de la Manastirea Nicula

manastirea-nicula-2

O icoana realizata in anii 1600 si despre care exista un proces verbal al armatei austriece privind perioada in care aceasta a lacrimat. Interesant mi s-a parut si faptul ca la un moment dat icoana a fost luata din biserica si gazduita de Castelul Kornis mentionat mai jos. Probabil contele credea in puterile icoanei si s-a gandit sa beneficieze doar el de efectul placebo al acesteia.

Am gasit interesanta imaginea catapetesmei care-mi sugera forma unei chei si am retinut ca prin intermediul acestei manastiri s-a raspandit in Transilvania mestesugul pictarii icoanelor pe sticla.

APASA AICI PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII

 

Este posibil ca CETATEA DABACA sa fi fost resedinta cneazului Gelu si sa fi fost ridicata pe locul unei mai vechi cetati dace. Incepand cu anii 1200 cetatea este mentionata documentar si capata mare importanta in Transilvania. A fost distrusa mai apoi de tatari si reconstruita, pentru ca in final sa-si piarda importanta in fata cetatii din Gherla. Nu este o taxa de vizitare, dupa cum vedeti au ramas doar o parte din zidurile cetatii, dar merita sa ajungeti aici pentru frumusetea peisajului inconjurator si importanta istorica a locului.

APASA AICI PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII

 

Pietrele cetatii am inteles ca au fost folosite la constructia Castelului Teleki, distrus si el ulterior in Razboiul Curutilor si al carui turn in paragina l-am observat de pe soseaua nationala. Totusi, cu siguranta ca nu doar acest castel a beneficiat de materialul de constructii al Dabacai, ci si toata zona. Daca mergeti prin satele alaturate o sa vedeti case si garduri intregi facute din aceasta piatra.

Dabaca

Am cautat in zona si monumentul rascoalei din jurul anilor 1400 de la Bobalna, al taranilor valahi si unguri dar, din pacate nu l-am gasit. Descumpaniti, dupa cativa kilometri de mers pe un drum rau de pamant si piatra, ne-am intors si ne-am continuat traseul spre Gherla…

Istoria CASTELULUI BANFFY incepe in anii 1400, apoi in jurul anilor 1600 castelul se mareste si este refacut in jurul anilor 1700. Din pacate castelul a fost distrus de fortele naziste in Al Doilea Razboi Mondial iar ulterior, in perioada comunista, a fost folosit pe post de C.A.P, dupa modelul arhicunoscut …

In prezent este in renovare, dar se poate vizita chiar si in afara festivalului Electric Castle, sprijinind in felul acesta la renovarea acestui frumos monument istoric.

Iti urez drum bun si vizitare placuta!

PS: Apasa mai sus pe numele obiectivului scris cu litere mari si vei ajunge direct la harta google iar acolo apasa butonul „navigare” ca sa te duca direct la destinatia turistica…

5 gânduri despre „LA CASTELUL BANFFY, DABACA, GHERLA SI DEJ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

− two = 5